Anuntul Italiei de a include drogurile, prostitutia si contrabanda cu alcool in calculul PIB facea senzatie in urma cu cateva saptamani. Intre timp insa “modelul” de utilizare a economiei subterane, pentru a se obtine crestere economica, s-a generalizat in intregul spatiu comunitar, pentru ca noile standarde europene recomanda inglobarea activitatilor ilegale.
Potrivit revistei franceze Le Monde, drogurile si prostitutia ar putea adauga la PIB-ul Marii Britanii aproape 1%, iar la cel al Italiei intre 1,5% si 2,4% - ceea ce reprezinta o mare “afacere” pentru un stat in plina austeritate.
Sunt deja tari precum Spania, Olanda, Austria, Finlanda care includ prostitutia si drogurile in PIB, dar probabil ca si ele isi vor revizui metodologiile, pentru a se armoniza in urma sugestiilor Eurostat - biroul european de statistica. Surse din Eurostat recomanda abordarea prostitutiei din perspectiva ofertei de servicii sexuale si luarea in considerare a diversilor factori intermediari, cum ar fi locatia apartamentelor si achizitiile de materiale.
In ceea ce o priveste pe Romania, sugestia de a masura activitatile ilegale si a le include in PIB va duce la o serie de evaluari, urmand ca – in paralel cu celelalte state UE - sa se determine, pana in luna septembrie, cu cat contribuie drogurile, prostitutia si contrabanda cu alcool la PIB. In momentul de fata se estimeaza ca PIB-ul romanesc s-ar putea majora cu pana in 0,2% dupa adaugarea “beneficiilor” acestor activitati. Foarte putin fata de alta state UE.
Dar drogurile, prostitutia si contrabanda cu alcool nu sunt singurele elemente care vor majora PIB-urile tarilor europene. Potrivit noilor standarde europene, cheltuielile cu sistemele de armament - cu inzestrarea cu tehnica de lupta, nu cu proiectilele si cartusele, care sunt “consumabile” - vor fi clasificate drept investitii (formare bruta de capital fix) si vor genera crestere economica. Dupa ce, anterior, acestea erau considerate consum intermediar, ceea ce inseamna ca se scadeau, nu se adunau la PIB.
Ba, mai mult, guvernul a hotarat, nu doar sa procedeze la reconsiderarea cheltuielilor cu tehnica de lupta, ci si la sporirea bugetului Apararii pe fondul crizei din Ucraina. „Vom suplimenta cu 0,2% din PIB, in jur de 700 milioane, bugetul pe anul acesta al Ministerului Apararii Nationale, in asa fel incat investitiile in modernizarea capacitatilor militare sa fie facute imediat. Armata romana va avea echipament tehnologic imbunatatit, iar aceste lucrari vor fi facute in special in fabricile din Romania”, spunea premierul Victor Ponta. Dupa ce, in prealabil, a cerut acordul FMI si Comisiei Europene pentru a mari deficitul bugetar cu respectivul procentaj. Si la scurt timp de la aceasta declaratie, primul ministru a afirmat si ca datele preliminare pentru primul trimestrul indica o crestere economica de 3,2%, aratand clar ceea ce-l preocupa.
Sa ne intoarcem insa la droguri si prostitutie pentru trei consideratii. Prima: Elvetia s-a gandit de mai bine de doua decenii sa legalizeze si sa taxeze stupefiantele pentru a le putea gestiona din punct de vedere medical, iar, mai nou, in locurile unde prostituatele facea trotuarul s-au instalat cabine. Iata un model de inspiratie pentru marea UE, de la o tara mica, neutra, ce nu este membra a Uniunii Europene.
A doua consideratie e legata de faptul ca daca tarile UE includ activitatile ilicite in Produsul Intern Brut, asta arata incapacitatea sau lipsa de vointa a statelor de a administra in mod real anumite probleme, dar pe care mai apoi le inglobeaza PIB, unde devin, din probleme, atuuri.
Ultima consideratie porneste de la ideea ca o Uniune Europeana, pe care fiscalitatea opresiva o paralizeaza, ajungand in postura de a nu mai genera crestere economica, incearca sa-si majoreze PIB-urile printr-o serie de artificii statistice - cum are fi includerea drogurilor, prostitutiei si a cheltuielilor cu sistemele de armament in calcul PIB - ori prin presiunea pe care o exercita Banca Centrala Europeana asupra bancilor comerciale pentru relansarea creditarii. Desi, evident, relaxarea fiscala e solutia la care trebuie sa recurga.
