Când văd pomii înfloriţi, prin toată această durere a lumii, natura merge mai departe. E superb, dar copiii nu se pot bucura de asta. E destul de dureros.
Noi trăim nişte frustrări şi nu mai vezi oameni să se bucure, toţi trăiesc cu frică, să nu se atingă de celălalt şi uşor-uşor ne închidem sufletul. Am dezvoltat nişte fobii, nişte frustrări pentru că nu putem fi noi.
Nu ne putem trăi dorinţele, viaţa şi asta e foarte important. Majoritari acum sunt cei care au acest sindrom. Să nu fugim de noi şi să recunoaştem că avem această problemă acum.
Poate că şi eu, care sunt foarte puternică şi pot să tresc peste foarte multe lucruri, am momente şi aceste stări. Mă trezesc că le am şi îmi vine să stau mai mult în casă şi îmi vine să zic: Nu mai pot!
Sindromul inimii închise, o boală care ne poate ucide
Şi îţi vine să iei un somnifer, să dormi şi să speri că atunci când te trezeşti să fie mai bine.
Lumea păţeşte foarte multe infarcte pentru că forma de stres în care trăim nu e o formă uşoară, ci o formă foarte mare. Stăm cu stres începând de la serviciu, până la copii că nu au posibilităţi şi tot aşa. Indiferent de vârsta pe care o avem.
Stresul este pe toate planurile. Trebuie să avem curajul să înfruntăm boala. Ar trebui să dăm drumul, într-un fel, testării pentru că e foarte importantă. Sunt oameni care nu îşi dau seama.
Trebuie să avem libertatea de mişcare. O să fac o declaraţie pe proprie răspundere că îmi scot animalul din mine la plimbare pentru că am observat că animalele au mai multe drepturi.
Câteodată intru pe pagini de divertisment pentru că am nevoie să râd. Să nu uităm să râdem. Nu vă uitaţi la filme triste, uitaţi-vă la o comedie. Mă uit pentru că nu mai vreau să mă gândesc la altceva, vreua să râd puţin. Citesc bancuri, ascult muzică veselă.
Dacă stăm numai să ne plângem nu ajungem nicăieri. Poate doar la psiholog sau la psihatru.
Dacă ai posibilitatea să vorbeşti cu un prieten, să îl suni, lucrurile astea ar trebui să fie scoase din noi, câte puţin. Nu va veni nimeni să te întrebe nimic şi nici nu ne întreabă. Dacă nu te mişti tu, să te impulsionezi, să poţi supravieţui, nu ai cum să treci peste.
