Unele grupuri de evrei şi istorici au spus că Pius, care a fost papa în perioada 1939 - 1958, a marcat o perioadă de tăcere în timpul Holocaustului şi nu a făcut suficient pentru a salva vieţi.
Papa Francisc a luat decizia de a face publice arhivele spunând că Vaticanului nu îi este teamă de istorie. Suvernaul pontif consideră că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, Pius a avut o diplomaţie ascunsă, dar activă.
Înainte de toate, a evitat un război prin toate mijloacele, apoi a încercat să prevină intrarea în război a Italiei şi ulterior, după ce războiul a izbucnit, a făcut tot ce i-a stat în putere să salveze vieţi şi să caute soluţii diplomatice.
Printre documente se numără şi arhivele din secretariatul de stat al lui Pius, principalul organ de guvernare a bisericii, care cuprinde relaţiile Vaticanului cu alte ţări.
Comunităţi de evrei şi istorici au argumentat că Vaticanul nu ar fi trebuit să-l beatifice pe Pius înainte ca arhivele să fie deschise complet. De asemenea, au cerut ca beatificarea să fie amânată până după moartea tuturor supravieţuitorilor Holocaustului.
Apărătorii săi de la Vatican au susţinut că Papa Pius al XII-lea s-a folosit de o diplomaţie tăcută şi că a încurajat mănăstirile şi alte instituţii religioase să-i ascundă pe oamenii care aveau nevoie de protecţie, inclusiv pe evrei.
Vaticanul deschide arhivele „Papei lui Hitler”
