Dezvăluiri incredibile din lumea gimnasticii. Maria Olaru, campioană olimpică, mondială şi europeană cu echipa României, îşi va lansa în curând cartea în care povesteşte episoade incredibile despre Octavian Bellu, Mariana Bitang, Ion Țiriac și alte nume mari. Olaru își amintește cum, în locul încurajărilor, primea palme și teroare psihică în timpul antrenamentelor.
Prefața tulburătorului volum este redactată de jurnalistul Cătălin Tolontan.
Vă prezentăm câteva pasaje impresionante din prefața cărții „Prețul Aurului. Sinceritate incomodă”:
„Un copil povestește scandalurile din casă, gelozia, bătăile, sinuciderea tatălui în care este implicată o jucărie, episoadele de beție ale mamei. (…) Un copil ajunge în sala de gimnastică și ridică ochii către norocosul șir de antrenori, admirând-o și bătând-o. O relație tandră și nepermisă. (…)
Un copil și-a amintit mereu de momentul în care tatăl unei colege intră în sala de sport de la Deva, chemat de Octavian Bellu și Mariana Bitang. Antrenorii erau furioși că o prinseseră pe sportivă transportând dulciuri pentru celelalte fete:
„Partea şi mai groaznică a urmat după aceea: părinţii Andreei Ulmeanu au fost convocaţi la şcoală, căci antrenorii principali voiau s-o exmatriculeze, ca să dea un exemplu pentru toate celelalte. (…) Acolo, în sală, pe aparatul numit „sol”, în faţa tuturor, [subliniere]tatăl colegei noastre şi-a scos cureaua de la pantaloni, a pus-o jos şi a bătut-o, lovind-o cu sălbăticie, parcă incitat de plânsetele şi contorsionările ei.
A fost un spectacol degradant şi, pentru mine, traumatizant. Despre omenie sau utilitate, ce să mai vorbim? Nimeni n-a intervenit, în vreun fel, să i-o scoată din mâini.
De furie şi de ruşine, am plâns, apoi, tot antrenamentul. Nu puteam, dar nici nu voiam să mă opresc, în ciuda atenţionărilor (unele, deloc delicate) din partea antrenorilor. Boceam cu ciudă, cu o umilinţă neputincioasă. Mă gândeam dacă, într-o asemenea situaţie, tatăl meu ar fi procedat la fel. Nu, exclus!
La sfârşitul şedinţei de pregătire, îl aud pe dl. Bellu: «Olaru, ia vino-ncoace!… Ce-i asta la tine? Tu crezi că pentru tine ar plânge vreuna?».
Şi iar… jart… trosc, mi-a îndesat câteva palme de învăţătură. Şi are dl. Bellu o mână grea!… Dar dreptate a avut: niciuna dintre fete, deşi se petrecuse sub ochii lor, nu a reacţionat în vreun fel. Nu le privea pe ele.”
Andreea Ulmeanu avea aproape 15 ani, iar Maria Olaru, aproape 17. (...)
Cartea e necesară și insuportabilă”
Maria Olaru, campioană olimpică, mondială şi europeană
Maria Olaru s-a născut pe 4 iunie 1982, la Fălticeni. Este campioană olimpică, mondială şi europeană cu echipa de gimnastică a României.
Olaru a început gimnastica în oraşul natal, la 6 ani, iar la puţin timp a ajuns în lotul naţional de junioare. În 1996, a cucerit medalia de aur la sărituri la Europenele de tineret şi a câştigat prestigiosul concurs Top Gym Trophy, desfăşurat la Charleroi, în Belgia.
Rezultatele bune au recomandat-o pentru un loc în naţionala de senioare, alături de care a debutat la Campionatele Europene din 1998, disputate la St. Petersburg, acolo unde a urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului alături de echipă şi s-a clasat pe poziţia a doua la sărituri.
Un an mai târziu, la Tianjin, a devenit doar a doua gimnastă din România care cucereşte titlul mondial la individual-compus, succes dublat de cel din concursul pe echipe. De asemenea, a obţinut o medalie de bronz la sărituri.
Apogeul carierei sale l-a reprezentat Olimpiada din 2000, de la Sydney, acolo unde a făcut parte din echipa României care a cucerit medalia de aur, la capătul unui concurs memorabil, şi a terminat pe locul 2 la individual-compus, poziţie pe care a urcat după descalificarea Andreei Răducan, iniţial clasându-se a treia.
Introducerea unui nou sistem de punctaj după Jocurile Olimpice din Australia nu a avantajat-o, astfel că retragerea a urmat firesc, Maria Olaru finalizându-şi studiile la Universitatea de Vest din Timişoara, unde a devenit profesor asistent în cadrul Facultaţii de Educaţie Fizică şi Sport.
Citiți și: Cătălin Tolontan, dezvăluiri cutremurătoare despre abuzurile de la lotul de gimnastică
