Recomandare din top articole
Legea cere tuturor statelor membre ale UE să penalizeze mutilarea genitală feminină, căsătoriile forțate și hărțuirea online, dar exclude violul din lipsa unui consens asupra unei definiții comune, relatează AFP.
Directiva europeană a primit aprobarea Parlamentului European în aprilie și a fost adoptată formal de către Consiliul UE (reprezentând cele 27 de state membre), reprezentând ultima etapă legislativă.
Textul directivei impune sancțiuni europene pentru mutilarea genitală feminină, căsătoria forțată, distribuirea neconsimțită a imaginilor intime și hărțuirea cibernetică. Acesta stabilește pedepse cuprinse între un an și cinci ani de închisoare, în funcție de gravitatea faptei.
Directiva prevede circumstanțe agravante, cum ar fi când victima este un copil sau o parteneră de viață actuală sau anterioară, ceea ce implică sancțiuni mai severe. Totodată, încurajează raportarea violențelor către autoritățile competente.
"Violenţa la adresa femeilor şi violenţa în familie sunt delicte persistente"
"Violenţa la adresa femeilor şi violenţa în familie sunt delicte persistente. Această lege va garanta, la scara UE, că autorii (faptelor) vor fi sever sancţionaţi şi că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie", a declarat ministrul justiţiei belgian, Paul Van Tigchelt, a cărui ţară exercită preşedinţia Consiliului UE, potrivit TVR Info.
Textul a stârnit dezbateri aprinse pe parcursul mai multor luni, în special în ceea ce privește definirea juridică a violului, care variază în statele membre ale UE.
Proiectul, prezentat în martie 2022 de Comisia Europeană, propunea o definiție a violului bazată pe absența consimțământului, sprijinită de Parlamentul European și câteva state membre, printre care Belgia, Grecia, Italia, Luxemburg și Suedia. Cu toate acestea, aproximativ zece alte state membre, inclusiv Franța, Germania și Ungaria, s-au opus includerii violului în legislație, argumentând lipsa competenței UE în această materie și riscul respingerii textului de către instanțele europene în caz de contestație.
"Ne-ar fi plăcut ca această directivă să fie un pic mai ambiţioasă", a recunoscut marţi ministrul spaniol al egalităţii, Ana Redondo, sosind la o reuniune de la Bruxelles. Cu toate acestea, ea a apreciat că această legislaţie este „un bun punct de plecare”.
Statele membre au la dispoziție trei ani pentru a transpune directiva în legislațiile lor naționale.
În România, începând din 2012, au fost ucise 445 de femei și fete de către un membru al familiei, iar în 2022, 42 de femei și 4 copii au murit în urma bătăilor și abuzurilor din familie, în timp ce aproape 40.000 de femei și 9.000 de copii au fost victimele agresiunilor. Iar fenomenul este subraportat în țara noastră, deoarece multe dintre victime nu au încredere în capacitatea autorităților de a le veni în ajutor.
Dacă sunteți victima violenței domestice sau martor la astfel de abuzuri, puteți cere ajutor la numărul de telefon 0800 500 333, disponibil 24 de ore din 24.
