Reuniunea la nivel înalt pe tema bugetului Uniunii Europene pe anii 2014 - 2020 a eşuat, liderii europeni neajungând la un acord pe varianta financiară propusă de şeful Consiliului European, Herman van Rompuy.
Ţările contributoare la buget, în frunte cu Marea Britanie, au cerut reducerea drastică a cheltuielilor. Pe de altă parte, statele din centrul şi sudul continentului, între care România, consideră că actualele reduceri sunt deja prea mari.
Formula de compromis nu a mulţumit pe nimeni, fapt confirmat şi de Preşedinţia semestrială a Consiliului UE, citată de AFP.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri seară, la Bruxelles, că, deşi negocierile au eşuat, acum se ştie cert că reducerea pentru bugetul UE pe 2014-2020 va fi de 100 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene. În plus, în negocierile de la Bruxelles s-a reuşit readucerea cofinanţării proiectelor la 85% de la 75% şi s-a acceptat ca prefinanţarea să fie 4%, a completat Traian Băsescu.
Iată principalele declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu:
- suntem la jumătatea Consiliului European, prima s-a desfăşurat în 2012, a doua va avea loc în 2013.
- nu s-a ajuns la un buget al UE pentru anii 2014 - 2020 dar în mod categoric s-au făcut progrese. Este aparenta contradicţie între contributorii neţi şi beneficiarii neţi. Cert este că s-au făcut foarte mulţi pasi în ajungerea la un buget al Uniunii.
- solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor contributoare variau între 50 de miliarde la 200 de miliarde. Acum ştim precis că reducerea va fi de 100 de miliarde.
- al doilea element important este că s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 de miliarde.
- pentru România era şi este fundamentală condiţia de accesare a banilor europeni.
- în aceste 2 zile, România a reuşit să-şi generalizeze facilităţi pentru bugetul 2014- 2020. Acum sunt generalizate pentru toate ţările, iar pentru noi lucrurile arătau foarte rău in propunerea initială a dlui Van Rompuy: exemplu, TVA eligibil ajută extraordinar de mult agenţii economici, pentru că nu mai au o cheltuială cu TVA. Acest TVA vine in bugetul de stat.
- ce am reuşit parţial este prefinanţarea. In propunerea iniţială a fost 2%, prin derogare am ajuns noi până la 9% , în momentul de faţă s-a acceptat o prefinanţare de 4%, e vorba de acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat e de asemeni destul de mult.
- cofinanţarea am reuşit să o readucem la 85% faţă de 75% şi aşa este înscrisă în proiectul circulat azi-noapte. TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat este destul de mult, dar îmi propun ca în acest interval de negociere să ajungem măcar la 7% prefinanţări, ceea ce ar fi extrem de important. Dacă rămânem în acord cu instituţiile financiare, am introdus deja top-up-ul de la 85% la 95% şi doar 5% rămâne să ajungă contribuţia românească. Aceasta ar fi condiţiile pe care noi le-am vizat cu prioritate
- am stabilit toţi că documentul la care s-a ajuns azi-noapte rămâne un document bază de discuţii. Cele asupra cărora s-a convenit, aşa rămân.
- nu aş vrea să vorbesc despre sume, pentru că urmează o reducere de încă 30 de miliarde, urmează să o discutăm în perioada următoare. Ceea ce ştiu însă cert este că în momentul de faţă pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere la plăţile directe de minimum 5 miliarde de euro. Deci la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde
Este de aşteptat ca următoarea reuniune a Consiliului European pe tema bugetului pentru intervalul 2014-2020 să fie programată la începutul anului viitor, în ianuarie-februarie.
