După 34 de ani cărţile de muncă sunt scoase forţat la pensie. Carnetul gri sau maro cu stema României pe coperta va fi înlocuit de anul viitor de tehnologie. Toate datele vor fi trecute într-un registru electronic. Cât este de sigur, se întreabă unii angajaţi. Ungaria de exemplu a revenit la carnetele de muncă pentru că ce e în mână nu-i minciună.
Din 1976 încoace, la angajare, orice persoană primea un carnet de muncă şi-l căra după el până la pensie. Era singurul document care conţinea date despre locurile de muncă şi pe baza căruia se calcula pensia sau şomajul.
De la anul vechiul carnet gri sau maro să trasformă într-unul virtual. Procesul ar fi trebuit să fie finalizat de mult dar banii şi softul au făcut ca abia în 2007 sistemul să fie implementat. De atunci carnetele palpabile şi cele virtuale au funcţionat în paralel. Acum angajaţii caselor de pensii şi cei ai ITM urilor au terminat de introdus datele în program.
“Începând cu ianuarie 2011 decretul 92 din 1976 se va abroga evidenţa făcându-se numai prin registrul general de evidenţă al salariaţilor în format electronic”, a declarat Marilena Balabuti, şef birou legislaţie ITM Bucureşti.
Din ianuarie angajatorii scapă de drumurile pe care le făceau la inspectoratele de muncă şi casele de pensii ori de câte ori făceau vreo angajare sau modificare de contract.
Şi angajaţii ITM urilor scapă de completat zecile de rubrici. “Datele sunt salvate în registrul naţional iar securitatea acestor date este asigurată”, a explicat Marilena Balabuti.
Aşa au zis şi ungurii, probabil, numai că la puţin timp după ce au renunţat la carnetele de muncă le-au reintrodus pentru că au ajuns la concluzia că sunt mai sigure decât o bază de date electronică.
