Fost ambasador al SUA, despre alegerile prezidențiale din România: „Nu lăsați rușii și interpușii lor să genereze schimbare”
Publicat acum 1 ora si 12 minute
Aproape 3.000 de oameni au murit în acea zi fatidică. A fost primul bombardament dintr-o serie de 17, care s-au încheiat în istorica zi de 23 august.
Ţinta principală a bombardierelor americane a fost Gara de Nord. De aici plecau trenurile cu ţiţei care aprovizionau armata germană. Statele Unite şi Marea Britanie doreau să împiedice transportul spre frontul din Moldova, unde armata sovietică forţa înaintarea spre vest.
În jurul orei 14, bombardierele americane ajungeau deasupra Bucureştiului şi a Gării de Nord. În câteva zeci de minute de bombardament, în triajul Bucureşti, peste 1.000 de vagoane au fost distruse.
Azi, urmele bombardamentului nu se mai văd. Casele au fost refăcute, iar cele demolate de bombe au fost reconstruite. Deşi alarmele au sunat zeci de minute, străzile erau înţesate de oameni. Prea puţini bucureşteni fugiseră spre adăposturi, ceea ce a făcut ca numărul morţilor să fie atât de mare.
Centrul Capitalei a fost lovit de mii de bombe. Hotelurile Athenee Palace, Union erau învăluite în flăcări, iar alte clădiri au fost dărâmate de suflul bombelor. În zona dintre Gara de Nord şi Calea Victoriei izbucniseră zeci de incendii.
Doar hotelurile şi Universitatea au fost reconstruite, iar sute de clădiri de locuinţe nu au mai putut fi reparate. În apărarea Capitalei s-au ridicat avioanele de pe aeroporturile din jurul Bucureştiului, sprijinite de tirurile de artilerie antiaeriană. Chiar depăşiţi cu mult ca număr, piloţii români au încercat să ţină piept avioanelor americane.
Bombardamentul de pe 4 aprilie asupra Bucureştiului a fost primul dintr-o serie care a durat până pe 23 august. Capitala a mai fost ţinta a 17 bombardamente aeriene aliate. În total, bombele aliaţilor lansate asupra Bucureştiului au omorât peste 5.500 de oameni şi au rănit alţi aproape 3400.
