Metalul şi betonul de pe Autostrada Soarelui au cedat sub presiunea traficului. O situaţie care a scos la iveală o alta, şi mai gravă: autostrada nu e recepţionată, dar constructorii şi-au încasat garanţia de bună execuţie.
Luni, compania de autostrăzi a restricţionat traficul la o singură bandă pe Autostrada Soarelui la kilometrul 21, după ce s-a constatat că s-au deteriorat rosturile de dilataţie ale podului din acea zonă. Au pus indicatoare, pentru ca zona să fie ocolită şi şoferii au fost îndemnaţi să aleagă trasee alternative.
Muncitorii au reparat rosturile de dilataţie şi miercuri am putea afla dacă defecţiunea a apărut din cauza traficului mare şi de viteză de pe autostradă, din ultimele zile, sau din cauza unor greşeli de execuţie. Pentru că au fost destule pe cei 26 de kilometri. Din acest motiv, această porţiune nu este recepţionată nici acum, deşi e gata din 2004. Constructorii au încasat banii, 40 de milioane de euro, au încasat şi garanţia de bună execuţie, iar reparaţiile le-a făcut statul român.
Compania de autostrăzi nu a mobilizat pe autostradă o armată de oameni, ci numai cinci muncitori, care păreau că lucrează, mai degrabă, la o groapă din spatele casei.
?Am desfăcut neoprenul şi acum corectează betonul pe care se fixează noile elemente de neopren ale rostului de dilataţie?, a declarat Marian Raicu, şef întreţinere la CNADNR.
Pentru cei mai mulţi stricarea rostului de dilataţie a podului e o defecţiune banală cauzată de traficul mare din perioada sărbătorilor. Dar podul s-a fisurat la numai cinci ani după ce a fost terminat. Nici nu e de mirare, probleme au existat cu el încă de atunci.
?Păi are o grămadă de de vicii pentru care nu a fost recepţionată. Nu a fost recepţionată, pentru că nu au fost efectuate lucrări de calitate. Defecţiuni mai pot apărea, pentru că nu e recepţionată?, a declarat Cristian Duică, director adjunct Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.
Fisuri la podeţe, zone cu exces de asfalt, canalizare neterminată sunt doar câteva din problemele apărute chiar în cei doi ani de garanţie. Le-a reparat compania de autostrăzi pe banii statului, iar constructorii şi-au încasat 40 de milioane de euro pe lucrare şi încă două milioanne de euro, garanţia de bună execuţie.
Cei 26 de kilometri de autostradă au fost construiţi de Italstrade şi CCCF. Prima a fost campionă la contracte de stat în perioada 2000 - 2004. Era o firmă italiană căreia i s-au descoperit legături cu Cosa Nostra. CCCF a fost constructorul român care a făcut podurile de la Cernavodă proiectate de Anghel Saligny acum peste 100 de ani. A falimentat în anii trecuţi.
Observator
