300.000 de euro într-un proiect de fezabilitate pentru hărţi de zgomot. Este investiţia Căilor Ferate Române, iar hărţile ar fi destinate celor mai aglomerate tronsoane feroviare. Numai că, oricare ar fi rezultatul studiul, în România nu există zone atât de aglomerate pe căile ferate. Conform reglemetărilor europene, hărţile acestea pot fi aplicate numai în punctele în care trec zilnic 164 de trenuri
Compania Naţională de Căi ferate a atribuit contractul pentru stabilirea zonelor poluate fonic în anul 2009. Pentru cei 300.000 de euro primiţi, firma câştigătoare urma să pregătească o strategie de amplasare a hărţilor de zgomot şi să stabilească tronsoanele pe care vor fi aplicate acestea. Criteriul după care se face cercetarea este numărul de treceri de trenuri pe an, care trebuie să fie mai mare de 60.000. Primele pe listă sunt nodurile de cale ferată Ploieşti Sud, Arad şi Simeria, dar şi porţiunile CFR dintre Bucureşti Nord şi Chitila.
Numai că, potrivit cerinţelor europene, proiectul poate fi implementat numai în cazul unui trafic minim de 164 de trenuri pe zi. Specialişti CFR citaţi de Jurnalul Naţional spun că în România nu există niciun nod de cale ferată cu un asemenea trafic. Asta înseamnă că studiul de fezabilitate pentru care Compania de Căi Ferate a plătit sute de mii de euro nu poate avea nicio aplicabilitate practică.
La capitolul atragerea de fonduri europene pentru infrastructura CFR, România se află pe locuri codaşe într-un clasament al statelor Uniunii. Numai schimbarea locomotivelor şi vagoanelor vechi, ţara noastră are dreptul la aproape 230 de milioane de euro, numai că proiectele pentru atragerea banilor lipsesc. Nici la capitolul investiţii nu stăm prea bine. Cu doar 147 de euro pe km investiţi în infrastructură, România este pe ultimul loc în UE.
Antena 3
