Resursele actuale ale sistemului de pensii de stat vor asigura celor născuţi în perioada 1966-1971, aşa-numiţii "decreţei", o pensie care va atinge cel mult 15% din ultimul salariu, potrivit datelor autorităţii de reglementare şi supraveghere din domeniu.
"În momentul în care persoanele născute în perioada 1966-1971 vor ieşi la pensie nu vor mai exista resurse, în cadrul sistemului actual, pentru a li se putea plăti o pensie mai mare de 15% din ultimul salariu", a declarat vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Ion Giurescu, prezent seminarul "Cinci ani de pensii private obligatorii: Cât am plătit şi cât am câştigat pentru o bătrâneţe fără griji?".
El a adăugat că singura soluţie fezabilă este oferirea unei oportunităţi pentru generaţiile active tinere de a economisi o parte din venituri, într-un sistem bazat pe conturi individuale şi pe reinvestire continuă.
"După o perioadă de 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, acestea vor fi de 4 ori mai mari decât contribuţiile efective", a mai spus reprezentantul CSSPP. Primele contribuţii la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au fost virate în mai 2008. Datele CSSPP arată că, la finele lunii august, numărul celor înscrişi la Pilonul II a atins 5,7 milioane de persoane, ale căror conturi individuale de pensii cumulează 1,9 miliarde de euro. Valoare medie a unui cont activ pe Pilonul II se ridică la 562 de euro. Împreună cu fondurile de pensii facultative (Pilonul III), sistemul de pensii private deţine active de două miliarde de euro.
Potrivit lui Giurescu, în România, cota procentuală aplicată sumelor care se virează la sistemul de fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II), în prezent de 3,5%, este cea mai redusă din Europa. "Şi Macedonia are mai mult, respectiv 6%, în condiţiile în care a scăzut de la 18%", a spus reprezentantul CSSPP.
