Este vorba despre persoanele deținătoare ale titlului onorific de "Tezaur uman viu”, pentru care Guvernul României a aprobat acordarea de indemnizații de merit.
Potrivit hotărârii Guvernului, cuantumul lunar al indemnizației de merit este echivalent cu o sumă reprezentând de trei ori valoarea salariului minim brut pe țară garantat în plată.
Astfel, având în vedere că începând cu 1 octombrie 2023 s-a stabilit valoarea de 3.300 lei lunar pentru salariul minim brut, beneficiarii vor primi în 2024 o indemnizație de merit în valoare de 9.900 lei lunar.
Banii vor fi acordați prin Comisia Națională pentru Salvaguardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Categoria de români care va primi 9. 900 de lei lunar
Categoria de români care va primi 9. 900 de lei lunar trebuie să aibă o vechime neîntreruptă în promovarea patrimoniului cultural imaterial, să dețină merite excepționale în păstrarea, transmiterea și punerea în valoare a acestuia și să fi obținut distincții naționale în domeniu.
Vorbim în principal despre meșterii în prelucrarea lemnului, metalelor, pieilor și blănurilor, precum și a cântăreților de muzică vocală și instrumentală, notează romaniatv.ro.
În anul 2023 pe pagina Ministerului Culturii au fost adăugate șase noi deținători ai titlului onorific de "Tezaur uman viu” printre care:
- Constantin Ciubotăriţă - Meșter popular în domeniul prelucrării pieilor și blănurilor
- Constantin Vasile - Scuptor în lemn, constructor de instrumente muzicale (țiteră)
- Emilia Zamfira Grosoş - Țesătoare și producătoare îmbrăcăminte (costume populare) Creatoare de elemente de podoabă din mărgele, specifice Zonei Codrului
- Francisc Vasile Riza - Violonist – Instrumentalist tradițional, „primașul” Tarafului TradiTradițional ”Vasile Rîzea” din Valea Largă
- Georghe Olteanu - agricultor / pensionar
- Petruţ Chirteş - Meșter dulgher și sculptor
Lista completă a românilor deținători ai titlului onorific de "Tezaur uman viu” poate fi consultată AICI.
Titlul de "Tezaur uman viu”. a pornit ca o inițiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
Acesta vizează, pe de o parte, creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg.
Pe de altă parte, își dorește identificarea acelor persoane care, făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate, contribuind, astfel, la asigurarea viabilității acestuia.
