Consiliul Judeţean Vaslui va sprijini financiar Patriarhia Română pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, a anunţat preşedintele instituţiei, Dumitru Buzatu, care însă nu a precizat ce sumă va acorda Bisericii, în condiţiile în care nu este cunoscut încă bugetul judeţului.
Patriarhia Română va primi sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în urma unei solicitări scrise transmisă de reprezentaţii Bisericii către autorităţile vasluiene, conform MEDIAFAX.
Potrivit acestuia, CJ Vaslui va acorda sprijin financiar tuturor cultelor din judeţ care fac solicitări în acest sens, în măsura în care este posibil şi în conformitate cu prevederile legale.
Catedrala Mânturii Neamului are trei niveluri subterane, la primele două urmând să fie amenajate săli polivalente pentru activităţi culturale, educative şi religioase, de dimensiuni similare bisericii de deasupra, în timp ce al treilea va cuprinde doar spaţii tehnice pentru instalaţii.
Lucrările la Catedrala Neamului au început în 2010, primele escavări fiind făcute în 2011, când au fost scoşi 100.000 de metri cubi de pământ, declara, în primăvara anului trecut, inginerul Petre Chiuţă, consilier patriarhal de la Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române.
La nivelul zero, începe în acestă vară construcţia bisericii, care va ajunge la stadiul de tencuială probabil în 2015. Corpul bisericii va ajunge la înălţimea de 54 de metri, iar turla şi crucea din vârf vor da întregului ansamblu înălţimea de 120 de metri, declara, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.
Complexul va avea şase lifturi de mari dinemsiuni, scări de acces, dar şi rampă pentru persoanele cu handicap.
Până acum, pentru infrastructura catedralei au fost folosiţi 52.000 de metri cubi de beton şi 13.000 de tone de armătură.
Părintele Stoica mai preciza că pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei responsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredinţat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă a fiecărei categorii de lucrări firmelor de execuţie cu cea mai mare experienţă în diferite specialităţi, iar selecţia fiecărei firme de execuţie s-a făcut prin licitaţie
