Cadouri
primite de Ceauşescu
de la alţi dictatori, haine ciuruite de gloanţe în timpul
Revoluţiei, bocanci scâlciaţi ai deţinuţilor politici de la
Sighet şi fotografii. Multe fotografii. Toate sunt adunate la Muzeul
Naţional de Istorie din Bucureşti, unde a fost inaugurată
expoziţia ?Comunismul în România 1945 - 1989?. ?Sunt
convins că pecetea celor 44 de ani nu poate fi ştearsă prea uşor?,
spune Michele Sannino, un militar italian din Florenţa venit la
muzeu să înţeleagă mai bine România de acum.
Deşi
într-o vacanţă de doar şase zile la noi în ţară,
italianul spune că a fost atras de expoziţie mai ales pentru a
înţelege cum s-a dezvoltat cultul personalităţii lui Nicolae
Ceauşescu. Şi poate înţelege. Steagul decupat în
mijloc al Republicii Socialiste România, tabloul înfăţişându-l
pe dictator şi discursurile ce curg din difuzoare te întorc în
timp. Cu 17 ani în urmă, mileurile erau încă frumos
aşezate pe televizorul cu program limitat, almanahurile cu poza
?conducătorului iubit? erau pe noptieră, iar pe masă aştepta
sifonul şi, în zilele fericite, sticla de Pepsi. O părticică
dintr-o altă lume este refăcută în detaliu la muzeu, iar
atmosfera îi atrage mai ales pe tineri.
?Nu
este prima expoziţie pe care o vizitez aici. Sunt în temă cu
ce se întâmplă la Muzeul Naţional de Istorie?, spune
Flavius Roaită. Elev în clasa a XI-a la Liceul Ion Barbu din
Capitală, Flavius este pasionat de istorie şi crede că tot ce este
adunat aici s-a făcut cu mare efort din partea organizatorilor. ?Nu
este deloc puţin ceea ce se întâmplă aici, ba din
contră?, vin spusele sale, ca răspuns la exclamaţia unui
vizitator dezamăgit că a văzut mult prea puţine lucruri. ?E
mult prea puţin despre ororile unei perioade atât de mari. A
fost groaznic!?, se aud vorbele unui domn trecut de prima tinereţe,
cu pălărie şi geantă dintr-o altă epocă.
?Ce
e ciudat?, spune Elena Georgescu, custode la muzeu, ?este că
majoritatea vizitatorilor sunt tineri. Copii de 15-16 ani vin şi nu se
mai dezlipesc de vitrinele în care sunt expuse obiecte ale
tinerilor morţi în 1989?.
Pe
lângă darurile primite de dictator de la şefii altor state,
piesa de rezistenţă a expoziţiei o reprezintă îmbrăcămintea
unor oameni care au murit îndurând suferinţele
regimului. O geacă verde străpunsă la mâneca dreaptă de un
trasor în timpul Revoluţiei, paltonul, bocancii şi ciorapii
purtaţi de generalul Constantin Cernat în temniţa de la
Sighet, acolo unde a şi murit, puloverul ciuruit de gloanţe în
decembrie 1989 şi cules mai apoi de pe stradă, odată cu cadavrul
celui care l-a purtat ? toate sunt privite cu emoţie de copii care
poate atunci nici nu erau născuţi.
?Fascinaţia îi face să stea neclintiţi în faţa
obiectelor expuse şi să le asculte povestea?, mai spune Elena Georgescu. Aici, istoria e
răsfoită poză cu poză şi haină cu haină.
Din
expoziţie nu lipsesc instrumentele de tortură utilizate de
Securitate. O măsuţă pe care este aşezată o maşină de scris, o
peniţă, un telefon, o lampă şi uniforma de miliţian agăţată
în cuier pregătesc scena. Lovitura vine în momentul în
care privirea se loveşte de cătuşele lăsate pe joc şi de
ochelarii cu lentile acoperite cu carton negru. ?A fost o perioadă
groaznică, despre care trebuie să aflăm mai multe?. Este dorinţa
lui Vasile Lebu, pensionar care a cunocut din plin perioada
comunismului şi care acum se plimbă agale cu soţia printre
exponate. Acum 20 de ani, aceste exponate erau tortura lui zilnică.
GALERIE FOTO - COMUNISMUL ÎN IMAGINI
Raluca Pantazi, Antena3.ro
