"Acest bloc se prăbușește de parcă cineva l-ar fi retezat. Lângă acest bloc sunt și alte clădiri, care vedem că rămân în picioare, ele nu se dărâmă.
Însă în cazul acestui acest bloc, pur și simplu pare că cineva i-a tăiat baza de susținere, fundația", a spus Cătălina Porumbel în cadrul emisiunii Decisiv, în timp ce pe ecran rulau imaginile relevante.
Imobilul în cauză se prăbușește, într-adevăr, ca la o explozie controlată, în care i s-ar fi aruncat în aer baza.
Este o clădire nu foarte înaltă, cu spațiile dintre nivele într-o culoare închisă.
Citește și: Autoritățile din Turcia au făcut arestări după cutremurele care au ucis și rănit zeci de mii de oameni
Când cade, se înclină pe o parte. Momentul prăbușirii este redat din mai multe unghiuri.
"Este evident că acest bloc a fost construit fără o structură de rezistență corespunzătoare. Dacă vă uitați, modul în care cade acest bloc este ca și cum ar fi avut loc o explozie controlată", subliniază Cătălina Porumbel.
"Dacă vă uitați la cutremurul din '77 din București, practic normativele de atunci erau mai bune decât ceea ce s-a construit în Turcia.
Aproape toate blocurile care au căzut atunci, s-au înclinat. Practic nu au căzut ca la o explozie. Nu există așa ceva, să se reteze practic tot ce înseamnă structură de rezistență.
Fost city-manager al Capitalei: "E atipic să cadă la cutremur un bloc ca și cum ar fi fost dinamitat"
Așa sunt dinamitate clădirile, dar controlat, în momentul în care vrei să le dărâmi, nu în cazul unui cutremur. Deci, situația asta este atipică, să cadă astfel un imobil", a comentat, la rândul său, Sorin Chiriță, fost city-manager al Capitalei.
O altă scenă controversată surprinsă în Turcia, după cutremur, a relevat cum mai multe blocuri s-au prăbușit unul peste celălalt, într-un efect de domino.
"Deci ăsta este practic modul clasic de a de a se rupe, de a se frânge o clădire, spre deosebire de acel bloc care s-a prăbușit pur și simplu ca și cum ar fi avut o explozie (la bază).
Și ăsta este cel mai periculos exemplu, când se construiesc blocuri unul lângă altul fără a respecta distanța.
De exemplu, există posibilitatea ca unul dintre unul dintre blocuri să aibă un regim de înălțime de peste 16 etaje sau de peste 10 etaje și să să aibă o problemă la structura de rezistență și, efectiv, prin prăbușirea acestui bloc (...) să le dărâme și pe celelalte", a comentat Sorin Chiriță.
