Profesorul Vasile Astărăstoae afirmă într-un interviu acordat jurnalistului şi publicistului Ion Cristoiu că în Europa de Est, inclusiv în România, a circulat o tulpină mai puţin patogenă a coronavirusului, iar multe dintre măsurile luate în starea de urgenţă şi după nu au făcut decât să creeze un balamuc inutil, provocând disconfort şi iritare în rândul oamenilor. Prezentam integral textul publicat pe cristoiublog.ro:
„Aşa cum am arătat în ediţia anterioară a Gândurilor lui Cristoiu, duminică, 24 mai 2020, invitatul dialogurilor în direct de pe cristoiuTv a fost profesor doctor Vasile Astărăstoae. Am prezentat în comentariu principalul motiv al invitări.
Vasile Astărăstoae e una dintre puţinele personalităţi ale scenei publice naţionale care a cutezat să semnaleze pericolul întruchipat de isteria globală provocată de Coronavirus. Încă din 24 februarie 2020 domnia sa a lansat un avertisment dramatic despre aberaţiile pe care le putea naşte, sub dictatura OMS, transpunerea mecanică în lumea democratică a soluţiilor dictatoriale aplicate de China în lupta cu Coronavirus. Am ţinut să am un dialog cu domnul profesor şi pentru că până acum maşinăria de propagandă a oficialităţilor a căutat să minimalizeze punctele sale de vedere îndrăzneţe, dar ştiinţifice, exilându-le în zona de margine a teoriilor conspiraţiei. A rezultat un interviu de o oră şi douăzeci de minute, cu 20 de minute peste timpul pe care-l rezerv de obicei interviurilor la cristoiuTv. Am fost îmboldit să nu opresc interviul la hotarul unei ore şi pentru că telespectatorii, având înlesnirea de a comenta în direct, au fost unanimi în a-l declara interesant. Se înţelege că în transcriere interviul e uriaş chiar şi pentru teritoriul on-line. Cum însă cred că acest interviu trebuie să rămână şi în varianta scrisă, ca o dovadă peste timp că şi în România au fost personalităţi care au dibuit că e ceva în neregulă în tot ce s-a întâmplat în Lume în ultimele trei luni, am decis să-l publicăm în două părţi. La transcriere am făcut modificările cerute de trecerea de la formula orală la cea scrisă. Intertitlurile şi titlul ne aparţin.
Ion Cristoiu: În această seară avem un interviu de excepţie cu domnul prof. dr. Vasile Astărăstoae. Domnia sa a fost, încă din februarie, din 24 februarie, în prima linie a bătăliei pentru păstrarea bunului simţ şi raţiunii în această luptă cu coronavirusul, în această panică, eu o numesc psihoză, numită coronavirus. Domnia sa a scris mult pe Facebook, a intervenit la unele televiziuni. Am posibilitatea acum să aflu şi eu nişte lucruri şi să am un dialog mai ştiinţific, deoarece şi eu sunt adeptul tezei că s-a exagerat, însă cred că trebuie demonstrat din punct de vedere ştiinţific. Domnul profesor nu este nici prezicător, nici vrăjitor, cum ar crede unii, şi cum unii au scris, este profesor universitar doctor, un specialist în etica medicinei.
Acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decât o hîrtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan
Vasile Astărăstoae: Da.
Ion Cristoiu: Aşa se şi explică punctele domniei sale de vedere. Am aici, există şi posibilitatea să intraţi în direct, aştept şi întrebările telespectatorilor, în limita posibilităţilor vom pune şi întrebările dumneavoastră. Domnule profesor, începem prin a reaminti că era 24 februarie.
Vasile Astărăstoae: Pe 23 am scris textul, pe 24 l-am publicat.
Ion Cristoiu: Februarie. Şi spuneţi: „Nici în cele mai sumbre scenarii nu puteam să-mi imaginez vreuna ca asta” şi atrăgeaţi atenţia asupra pericolului întruchipat de dictatura specialiştilor şi de luarea unor măsuri în lupta împotriva coronavirus care să încalce drepturile omului.
Vă întreb, suntem acum după 1 mai, în toată Europa, aţi văzut, e aşa un urgan al măsurilor de relaxare. Vă confirmă ceea ce se întâmplă acum în Europa, mai puţin în România, că noi suntem mai prudenţi, ipotezele dumneavoastră încă din februarie?
Vasile Astărăstoae: În februarie, în primul rînd, ce-am spus? Am spus să nu intrăm în panică. Când urmăream ceea ce se întâmpla în celelalte ţări am văzut un adevărat haos, mai ales în ţările să spunem vestice, occidentale, civilizate, cum le spunem noi, un adevărat haos, care nu decurgea din această boală. Mai ales în modul foarte antiliberal care aducea în prim plan fantoma ordinii pierdute şi regăsite, populaţia speriată aştepta să vină cineva să facă ordine. Şi atunci, din cauza fricii, cetăţenii, ca să se simtă protejaţi, au acceptat limitarea sau suspendarea drepturilor lor, un lucru foarte grav. Asta dovedeşte însă şi faptul că ştiinţa, civilizaţia au dat un sentiment de siguranţă oamenilor, au făcut din ştiinţă un idol şi, în condiţiile astea, în momentul în care a apărut un mic nou membru al biotopului nostru, un membru – şi viaţa a dovedit că nu este nici atît de periculos, nu are nici contagiozitatea care se aştepta atunci, dintr-o dată lumea a abandonat totul, a preferat să se baricadeze în casă, să se atomizeze, să uite că, de fapt, omul este o fiinţă socială, să se interconecteze, să dea dovadă de solidaritate din vorbe, nu şi din fapte. Toate aceste lucruri m-au îngrijorat şi atunci am scris o notiţă în care am spus să nu intre lumea în panică, pentru că da, este epidemie, nu este prima epidemie, este o pandemie, nu este prima pandemie din acest secol şi nici din secolul trecut şi atunci încet, încet trebuie să ne luăm măsuri de precauţie, dar să nu începem pe această paranoie. De fapt, acest microorganism de dimensiunile nanoparticulelor n-a fost altceva decât o hârtie de turnesol care a arătat fragilitatea neurotică a omului contemporan. S-a dezvoltat o adevărată psihopatologie determinată de frică şi, în acelaşi timp, o paranoie, boală psihică, din partea celor care trebuiau să gestioneze cu calm şi cu raţiune această epidemie. În momentul de faţă unde ne aflăm? Ne aflăm pe panta descendentă a pandemiei, ea se va muta, cum se mută toate virusurile respiratorii care fac epidemii, au un ciclu, în perioada asta în emisfera nordică, se va muta în emisfera sudică şi vedem care este rezultatul. Nu este atât de catastrofal cum îl vedem la televizor sau cum spun toate prompteristele când le auzi că spun „virusul ucigaş”. Orice virus este ucigaş, dacă dă o patologie orice virus este ucigaş. Şi virusul gripal este ucigaş, şi HIV/SIDA este ucigaş, dar nu trebuie să intrăm în panică. În acest moment, în lume există cinci milioane patrusute de cazuri confirmate, am verificat înainte de a intra în emisiune. Din aceste cinci milioane de cazuri, mai bine zis infectate, pentru că 90% sînt asimptomatice, n-au nici un simptom. Ca să spunem aşa, sunt purtători ai virusului. În rest, pînă la 95% la sută sînt cazuri uşoare, 3% sunt cazuri medii şi 2% sunt cazuri critice, grave. Iar mortalitatea din acest virus este mult mai mică decât a fost ea prognozată. În acest moment, pe panta descendentă a pandemiei virusul reprezintă 0,4% din mortalitatea generală. Gândiţi-vă, sunt 340.000 de decese în toată lumea. Grosul, într-adevăr, este în Vestul Europei şi în Statele Unite ale Americii. Iar aceste 340.000 reprezintă 0,4% din mortalitate în general. Chiar acum 6 zile, New York Times a prezentat o schemă în care a arătat cu cât a crescut mortalitatea generală odată cu venirea virusului. Şi mortalitatea generală a crescut cu 0,1%. Adică, în aceste luni în ţările, nu au mai făcut şi ţările din Estul Europei, în ţările din Vestul Europei, Statele Unite şi în Marea Britanie au crescut cu 1%. Acum au coborât şi sunt sub mortalitatea care era în anii trecuţi în această perioadă. Deci, este un nou virus despre care ştim foarte puţine în prezent, dar ştim un singur lucru: nu a fost atât de contagios, cum s-a precizat, şi nu a fost atât de periculos cum s-a estimat. Imperial College a făcut estimările în felul următor: în prima etapă, a spus că în Marea Britanie vor fi două milioane morţi din cauza coronavirusului. Era o estimare. După care a coborât-o şi-a spus că vor fi 200.000. Acum două săptămâni a coborât şi a spus că vor fi 30.000. Nu ştiu cînd o să ajungă să vadă în final care din aceste estimări sunt corecte. De aceea lumea nu trebuie să intre în panică. Trebuie să-şi ia măsuri, dar măsurile nu trebuie să fie absurde şi trebuie să fie suportabile. Măsurile trebuie să fie proporţionale cu gravitatea. Nu tragi cu un tun sau cu o rachetă într-un stol de vrăbii care stau pe o casă, că distrugi casa. La noi, ceea ce am văzut este de domeniul absurdului. Am văzut, la început, că este o simplă gripă, de zece ori mai puţin periculoasă decât gripa, după care am trecut în Apocalipsă. Ce se va întâmpla? Pe baza acestora s-au luat nişte măsuri care n-au ţinut cont de esenţa medicinei publice şi a medicinei preventive. Pentru că noi spunem sănătatea înseamnă absenţa bolii, aşa spune toată lumea. Nu este. Definiţia sănătăţii este bunăstare. Bunăstare fizică, psihică, economică, socială, culturală şi spirituală. În momentul în care iei nişte măsuri pentru a proteja sănătatea trebuie să protejezi toţi aceşti parametri. Dacă nu-i protejezi pe toţi poţi să faci mai mult rău decât bine.
Şi sunt nişte măsuri. Sunt unele măsuri corecte, cum v-am zis: izolarea focarelor, nu carantina, deoarece carantina, de când s-a înfiinţat, n-a avut nici un succes niciodată, urmărirea traseului virusului încât să poţi să-l controlezi, că neavînd niciun tratament nu poţi să-l opreşti, dar să-i urmăreşti traseul, să-l limitezi în aşa fel încât să nu fie o infecţie comunitară, încât să nu poţi face faţă. În primul rând, igiena, spălarea pe mâini şi săpunul. Săpunul s-a dovedit la acest virus a fi cel mai bun medicament. Şi, bineînţeles, în anumite situaţii să porţi mască. Pentru că, cine spune că masca te protejează s-ar putea să facă mai mult rău. De exemplu persoane ca mine, care au o anumită vârstă şi au un grad de insuficienţă respiratorie cronică, nu pot să poarte masca foarte mult. 10-15 minute, hai să spunem 20. Alte persoane pot să o poarte, dar nimeni nu poate să poarte mască opt ore. Când am auzit că la locul de muncă trebuie să fii tot timpul cu masca chirurgicală mi-am spus: „Domnule, au uitat medicina?” Eu sunt legist, dar am făcut şi medicină practică până a ajunge să fiu profesor de legală şi mi-am spus „Au uitat toată medicina?” Pentru că au închis parcurile. Nu trebuie te plimbi prin parc? Nu trebuie să iei aer curat? Sunt viruşi acolo, adunaţi în parc, şi de aia trebuie să închidem? Distanţarea fizică, eu resping termenul de distanţare socială, deşi din obişnuinţă, pentru că mi l-au băgat în cap tot timpul, l-am folosit fără să-mi dau seama. Distanţarea socială este foarte gravă dacă o accepţi. Şi în măsuri, de exemplu, când a început nebunia toţi medicii infecţionişti şi toţi medicii epidemiologi, care şi aşa sunt puţini, noi avem în ţară vreo 130 de medici epidemiologi mari şi laţi, au fost trimişi în vamă. Ce să facă în vamă? Să ia temperatură? Temperatura poate să o ia oricine, am văzut acum că şi paznicii pot.
Continuarea, pe cristoiublog.ro.
