Ameninţări, stres şi multă nesiguranţă la job. Aşa se prezintă viitoarea criză economică, ce promite să lovească România în 2009. Migraţia pare descurajată, mai ales că nici Europa, nici Statele Unite nu mai sunt zone ale prosperităţii. Creditele de studii se acordă greu şi la fel de dificilă se arată şi obţinerea unui loc de muncă. Suntem bombardaţi zi de zi cu zeci de informaţii despre marii perdanţi ai crizei financiare. Puţini sunt cei care vorbesc despre câştigători şi, la fel de puţini, cei care se hazardează să emită pronosticuri în ceea ce priveşte durata viitoarelor noastre probleme.
Studenţii români nu capitulează în faţa crizei. Mai mult, potrivit Dorinei Surugiu, Senior Program Manager la Central European Business School din Bucureşti, tinerii pleacă din ţară mai mult acum decât ar fi făcut-o înainte.
?La n perioade de ani, se produc aceste crize. Faţă de ceea ce se întâmplă în restul Europei şi în restul lumii, în România este o anomalie. La noi, criza nu vine din interior, ci ţine de factorii externi. Criza ne-a atins deja. O să îi vedem efectele în următoarele şase luni, zic eu. În tot cazul, oamenii tind, în continuare, să plece şi ar trebui să fie aşa. Ar trebui poate chiar să se investească mai mult în educaţie?, spune Dorina Surugiu.
Criza economică trebuie privită şi din punct de vedere al oportunităţilor. Angajaţii vor fi triaţi şi vor rămâne oamenii ?multitasking?, care pot desfăşura mai multe activităţi în acelaşi timp.
?Vor rămâne pe poziţii oamenii multitasking, cei care pot face multe lucruri, persoanele care vor putea ocupa mai multe joburi. Din punctul de vedere al angajatului, va fi un surmenaj în plus, vom munci mai mult. Este, totuşi, şi oportunitatea de a câştga în job, în special în ceea ce priveşte angajaţii workaholici (dependenţi de muncă n.r.). Acesta este momentul cel mai bun să creşti în job, dacă ştii să îl foloseşti. Am văzut, deja, oameni care au ajuns să fie numiţi în funcţii de conducere sau care să aibă responsabilităţi de poziţii la care, într-un context normal al dezvoltării economice, ar fi ajuns în doi-trei ani. Dacă ai noroc de un manager sau de un şef care poate să vadă lucrul acesta, poţi face salturi majore în carieră?, explică Dorina Surugiu.
În ceea ce priveşte finanţarea studiilor de peste hotare, doritorii ar putea întâmpina probleme. Totuşi, puţini sunt cei care privesc educaţia ca pe o investiţie.
?Nu cred că românii înţeleg că studiile bune se plătesc. Toată lumea aleargă după burse, iar decizia de a investi în tine este, încă, pusă în balanţă cu a cumpăra o maşină nouă?, încheie Dorina Surugiu.
Sintia Radu, Antena3.ro
