Curtea de Justiție a UE a decis, vineri, în favoarea inițiatorilor Minority SafePack, lansată de o comisie de cetățeni cu sprijinul Uniunii Federative a Naționalităților Europene (FUEN), respinsă de Comisia Europeană în 2013, se arată într-un comunicat de presă al UDMR
Potrivit UDMR, inițiativa Minority SafePack a fost un apel la dialog din partea minorităților autohtone din Europa către instituțiile UE privind un cadru de reglementare comună în ceea ce privește protecția minorităților și măsurile legate de diversitatea lingvistică și culturală, însă Comisia Europeană a refuzat-o în mod arbitrar. Instanța europeană de la Luxemburg le-a dat dreptate minorităților și a anulat decizia.
Kelemen Hunor, președintele UDMR, membru al comisiei de inițiativă, și Lorant Vincze, președintele FUEN, au salutat decizia instanței.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat: ‘Mă bucur că Uniunea Europeană a înțeles că nu vrem un tratament special, vrem doar să se recunoască rolul de factori constituenți ai statului, că suntem membri cu drepturi egale ai societății, ai Europei. Țin să precizez că oricare ar fi fost decizia de azi a Curții, noi am fi continuat pe calea pe care am pornit împreună cu partenerii noștri, reprezentanți ai celorlalte minorități naționale autohtone’.
Potrivit jurnalistului Dan Tanasă, decizia luată de Curtea de Justiție a UE de la Luxemburg dă dreptate inițiatorilor doar cu privire la motivarea Comisiei Europene care a respins inițiativa.
''Sentința dată de Curtea de Justiție a UE de la Luxemburg nu privește fondul problemei și nu dă dreptate inițiatorilor pe fond, așa cum în mod tendențios lasă să se înțeleagă UDMR.
De remarcat este faptul că liderul UDMR Kelemen Hunor este membru al comisiei de inițiativă. Ungaria a intervenit în acest proces în fața Curții de Justiție a UE de partea inițiatorilor, în timp de România și Slovacia au intervenit în proces de parea Comisiei Europene care respinsese inițiativa.
Inițiativa Minority SafePack este, în esență, o nouă cale prin care UDMR dorește să impună autonomia teritorială pe criterii etnice a așa-zisului ținut secuiesc prin intermediul unor prevderi legale care ar urma să fie emise de către Uniunea Europeană'', scrie Dan Tanasă.
Mai multe detalii, pe dantanasa.ro.
