Dincolo de impactul asupra creșterii abrupte a ponderii datoriei publice în PIB generat de nivelurile înalte ale deficitului bugetar în condiții de recesiune profundă, dezechilibrele bugetare exercită o presiune foarte mare asupra necesarului de finanțare în contextul în care disponibilitatea din partea piețelor financiare devine din ce în ce mai incertă.
În structura necesarului de finanțare, variația față de nivelul propus de rectificarea bugetară este dată exclusiv de adâncirea deficitului bugetar de la 72,5 mld. lei la 83,4 mld. lei (corespunzător, unui declin PIB de 5%) respectiv, la 97,4 mld. lei (aferent unui declin PIB de 9%).
Asemenea niveluri ale nevoii de finanțare comportă provocări foarte mari pentru România, ce derivă din capacitatea limitată de absorbție de datorie a pieței interne, incertitudini cu privire la disponibilitatea finanțării pe piețele externe, costul finanțării, posibila deteriorare a ratingului suveran al României, etc. Trebuie subliniat faptul că abilitatea de finanțare fluidă a deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice care ajunge la scadență reprezintă o constrângere foarte „dură” asupra politicii fiscal-bugetare. Această chestiune are potențialul să devină încă și mai problematică în condițiile creșterii aversiunii la risc a investitorilor și/sau deteriorării ratingului suveran al României.
Magnitudinea foarte mare a necesarului de finanțare a României reclamă luarea în considerare a tuturor posibilităților de acces la resurse financiare, publice și private, arată Consiliul Fiscal, care și-a făcut publice opiniile legate de prima rectificare bugetară a acestui an, în condițiile epidemiei de coronavirus.
"În condiții atât de vitrege este nevoie de o unitate. Eu nu subestimez ce înseamnă competiția politică, dar trebuie să me unim forțele pentru a depăși această calamitate. (...) Scenariul pe baza căruia este fundamentată rectificarea este optmist, chiar foarte optimist în condițiile date. Toate analizele serioase arată că o închidere de o lună de zile, fie și parțială a economiei, in general, nu numai în România, conduce o scădere a PIB-ului de cel puțin 2% la nivelul anului", a spus președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, la Antena 3.
