Liderul PNL Crin Antonescu a discutat cu premierul olandez Mark Rutte despre problematica aderării României la Schengen şi MCV, Antonescu prezentându-i lui Rutte progresele României privind această aderare şi primind asigurări că Olanda va face evaluarea lor obiectivă, conform unui comunicat PNL, informează Mediafax.
Antonescu a participat, luni, împreună cu ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David, la Reuniunea Liderilor Liberali Europeni, care a avut loc la Amsterdam.
Reuniunea a avut loc la invitaţia primului-ministru olandez, Mark Rutte, participând vicepremierul britanic şi vicecancelarul german, comisari europeni şi miniştri liberali, se arată în comunicatul transmis de PNL.
Cu acest prilej, preşedintele PNL a avut întâlniri bilaterale cu premierul Olandei, Mark Rutte - preşedintele Partidului Popular pentru Libertate şi Democraţie, vicepremierul britanic Nick Clegg - preşedintele Partidului Liberal-Democrat din Marea Britanie şi Artur Mas i Gavarró, preşedintele Guvernului Cataluniei.
Pe de altă parte, Crin Antonescu a avut o întrevedere şi cu preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) Werner Hoyer.
"Preşedintele PNL a discutat cu premierul olandez, Mark Rutte, despre problematica aderării României la Spaţiul Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare. În acest context, Antonescu i-a prezentat lui Rutte progresele înregistrate de România în ceea ce priveşte aderarea la Schengen, primind de la oficialul olandez asigurări că Olanda va face evaluarea obiectivă a acestor progrese", se menţionează în comunicat.
De asemenea, Crin Antonescu a vorbit cu vicepremierul britanic Nick Clegg despre problema prezenţei românilor în Marea Britanie şi întărirea cooperării bilaterale. "Nick Clegg a dat asigurări că nu vor fi măsuri îndreptate împotriva românilor şi a salutat propunerea privind adâncirea relaţiilor bilaterale", se mai arată în comunicatul PNL.
La întâlnirea cu preşedintele Werner Hoyer au fost prezentate intenţia României de a asigura un grad cât mai înalt de utilizare a fondurilor structurale europene, continuarea proiectelor de infrastructură, precum şi susţinerea proiectelor cu un grad mare de multiplicare în domeniile cercetării şi inovării.
