Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) constată un bilanţ impresionant în ceea ce priveşte rezolvarea cazurilor de corupţie la nivel mediu şi înalt, recomandând menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare în acest sens, se arată într-un comunicat al DNA transmis Agerpres.
"Totodată, raportul atrage atenţia asupra atacurilor puternice îndreptate împotriva magistraţilor şi a sistemului judiciar de către mass-media şi politicieni, definindu-le drept 'o ameninţare serioasă pentru ireversibilitatea luptei anticorupţie', şi notează că, în 2016, au devenit deosebit de intense atacurile împotriva Direcţiei Naţionale Anticorupţie", se menţionează în comunicat.
Potrivit DNA, raportul MCV menţionează şi o altă îngrijorare legată de unele modificări legislative, care ar fi menite, în mod clar, să slăbească sau să reducă domeniul de aplicare a infracţiunilor de corupţie, cu referire la cele două proiecte de ordonanţă de urgenţă prezentate spre consultare de către Guvern pe 18 ianuarie, care "ar putea afecta cadrul juridic privind corupţia şi rezultatele luptei împotriva corupţiei".
"Concret, raportul constată că, în privinţa combaterii corupţiei la nivel înalt, bilanţul a fost unul solid şi din perspectiva investigaţiilor, dar şi a cazurilor finalizate în instanţe 'cu o clară accelerare după anul 2011', în sensul în care: au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile şi din toate partidele politice, precum şi privind funcţionari publici, magistraţi şi oameni de afaceri; DNA investighează un număr mare de cazuri şi trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupţie la nivel mediu şi înalt, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi curţile de apel pronunţă condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupţie la nivel mediu şi înalt; s-a înregistrat o tendinţă puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracţiunile de corupţie", se mai arată în comunicat.
Potrivit DNA, raportul MCV califică acest bilanţ drept un semn de independenţă şi profesionalism al instituţiilor judiciare, dar constată că repetitivitatea unor infracţiuni similare sugerează că măsurile de prevenire a corupţiei nu au fost eficace. De asemenea, se apreciază că menţinerea eforturilor instituţiilor judiciare care combat corupţia la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupţie.
"Documentul mai notează că 'succesul urmăririi penale şi condamnării multor politicieni renumiţi în România este un semn de independenţă a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanţii unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracţiuni'. Se constată însă că acest lucru a determinat atacuri adesea orientate direct către magistraţi în mod individual, ceea ce depăşeşte critica sau dezaprobarea unei pedepse sau contestarea unei hotărâri prin mijloacele legale aflate la dispoziţie. Se atrage atenţia că atacurile care vizează discreditarea diferiţilor magistraţi sau a instituţiilor judiciare riscă să submineze încrederea opiniei publice în ansamblul sistemului judiciar şi, eventual, să intimideze diferiţii magistraţi", se precizează în comunicat.
Din perspectivă legislativă, DNA constată că în raportul MCV se menţionează faptul că intrarea în vigoare a noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală în anul 2014 a creat un cadru legal cuprinzător pentru combaterea infracţiunilor de corupţie. În acest context, stabilitatea cadrului legal a fost o preocupare constantă, având în vedere tentativele periodice de modificare a legilor anticorupţie, adesea fără consultarea instituţiilor judiciare din acest domeniu.
O altă observaţie se referă la principiul conform căruia legislaţia anticorupţie trebuie să se aplice tuturor în mod egal şi la toate nivelurile, conform recomandărilor din rapoarte MCV anterioare.
