Candidatul susţinut de actualul lider de la Kremlin, Vladimir Putin, în alegerile prezidenţiale din martie 2008, are cele mai mari şanse să ajungă şef de stat. Potrivit sondajelor de opinie, iniţial, prim-vicepremierul rus Serghei Ivanov ar fi fost favoritul pentru prima funcţie în stat. O mutare surpriză a preşedintelui rus dă însă peste cap pronosticurile date de analişti. Astfel, după ce, pe 12 septembrie, premierul Mihail Fradkov şi guvernul său şi-au prezentat demisia, Putin a venit cu o nominalizare surpriză: Victor Zubkov, analist financiar, necunoscut opiniei publice. Fradkov a motivat decizia întregului guvern prin ?apropierea unor evenimente majore în ţară? şi prin ?dorinţa de a-i da preşedintelui deplina libertate în luarea deciziilor, inclusiv în privinţa personalului?.
Aşadar, sub directa îndrumare a liderului Putin şi cu aprobarea Dumei de Stat, Viktor Zubkov conduce astăzi guvernul, cu sprijinul voturilor partidului pro-Kremlin ?Rusia Unită?, care dispune de două treimi din Duma de Stat. Numirea neaşteptată a lui Zubkov i-a făcut pe mulţi analişti să se îndoiască de faptul că Serghei Ivanov va mai fi desemnat ca succesor al lui Putin la Kremlin. Ivanov era cotat cu cele mai multe şanse şi se părea că funcţia de prim-ministru ar fi fost pentru el o rampă de lansare pentru alegerile prezidenţiale din martie 2008.
PUTIN ÎŞI ALEGE SUCCESORUL LA CÂRMA RUSIEI (VIDEO):
Viktor Zubkov, necunoscut în 2007. Vladimir Putin, necunoscut în 1999
Zubkov, în vârstă de 66 de ani, a fost până de curând şeful Serviciului Federal de Monitorizare Financiară, însărcinat cu combaterea spălării banilor. El a lucrat la primăria din Sankt Petersburg, în comitetul pentru relaţii externe, pe vremea când Putin conducea administraţia oraşului. Totodată, el este membru marcant al ?grupării de la Sankt Petersburg?, formată din foşti colaboratori de încredere ai lui Putin, foşti membri KGB, cărora le-au fost desemnate funcţii-cheie la Moscova în perioada celor două mandate ale preşedintelui. Mai important este faptul că Zubkov este considerat mentorul lui Putin, fiind cel care i-a ghidat primii paşi în politică, la Sankt Petersburg.
Ascensiunea în funcţia de premier a necunoscutului Zubkov aminteşte de cariera lui Vladimir Putin. În 1999, când era şeful serviciilor secrete ruseşti (FSB), Putin a fost promovat în funcţia de prim-ministru de Boris Elţîn. După 4 luni şi jumătate, Elţîn demisiona din funcţia de preşedinte, iar în martie 2000, Putin a fost ales şeful statului.
Zubkov ? succesor al lui Putin sau simplă marionetă?
Unii analişti de la Moscova văd în numirea lui Zubkov în funcţia de prim-ministru scenariul ?preşedintelui tehnic?. Putin ar recurge la acest scenariu, lăsând şefia statului în mâinile unui necunoscut politic, altfel un om al său de încredere, pentru a reveni apoi în funcţia de supremă în stat. De fapt, la numirea sa în funcţie, noul premier nu a exclus ideea de a candida la alegerile prezidenţiale din 2008. Şi astfel, în condiţiile în care constituţia interzice mai mult de două mandate consecutive pentru un preşedinte, Putin poate reveni legal după o pauză interimară sau pe durata unui mandat.
De altfel, Putin, aflat la cel de-al doilea şi ultim mandat, a dat emoţii până la Washington cu privire la o eventuală modificare a constituţiei, cu unicul scop de a-şi prelungi exercitarea funcţiei cu cel puţin încă un mandat. Într-un interviu acordat postului de televiziune NBC, Secretarul de Stat american Condoleezza Rice îşi exprima speranţa că Rusia va permite organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare libere. ?Îl cred pe cuvânt pe preşedintele Vladimir Putin că va permite transferul de putere şi că nu intenţionează să modifice Constituţia?, a spus Rice. ?Ar fi foarte rău pentru Rusia dacă ar exista o schimbare de Constituţie?, a continuat şefa diplomaţiei americane, adăugând că alegerile trebuie să fie libere şi corecte, ?iar alegerile libere şi corecte nu încep în ziua scrutinului. Încep prin accesul la instituţiile de presă, cu libertatea de asociere. Sper că Rusia se va asigura că alegerile sunt libere şi corecte?.
Numeroşi ochi au stat aţintiţi asupra liderului de la Kremlin, pentru a observa dacă acesta dă cel mai mic semn că intenţionează să rămână în funcţie şi după alegerile din 2008, prin modificarea Constituţiei. În pofida faptului că Putin a negat că ar avea asemenea intenţii, preşedintele Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova menţionase această posibilitate, la începutul acestui an.
Putin se bucură de o mare popularitate în rândul ruşilor, fiind considerat preşedintele care a adus stabilitate şi prosperitate ţării, în pofida faptului că regimul său a fost acuzat în repetate rânduri de comunitatea internaţională de încălcarea drepturilor omului. Liderul rus a menţionat în repetate rânduri că doreşte ca succesorul să îi continue linia politică.
Scenarii peste scenarii
O altă teorie emisă de analişti susţine că, prin nominalizarea - surpriză a lui Zubkov, Putin încearcă să echilibreze lupta dintre prim-vicepreşedinţii Serghei Ivanov - reprezentantul foştilor ofiţeri KGB -, şi Dmitri Medvedev, reprezentant al aripii liberale. Ambii - vechi prieteni ai lui Putin. În vârstă de 54 de ani, Ivanov a fost promovat prim-vicepremier în februarie, după ce şase ani a funcţionat ca ministru al Apărării. Simpla enumerare a domeniilor pe care le supervizează - industria, transporturile, ştiinţa, complexul militar - industrial, apărarea naţională, activitatea instituţiilor judiciare, sectoarele nuclear şi spaţial - demonstrează încrederea de care se bucură în ochii lui Putin.
Potenţialul său concurent, Dmitri Medvedev (41 de ani), a fost şeful administraţiei prezidenţiale. La această oră, coordoneaza sănătatea, familia, educaţia, precum şi sectorul resurselor naturale. Medvedev este şi adjunctul lui Aleksei Miller, şeful gigantului rus Gazprom.
?Portretul robot? al viitorului preşedinte, în viziunea şefului
?Înainte de toate, succesorul meu trebuie să fie o persoană decentă, cinstită, cu un înalt nivel al calităţilor profesionale, cu experienţă de lucru solidă, dovedită în regiuni sau la nivel federal?. Potrivit The Moscow Times, preşedintele Putin se aşteaptă ca succesorul său să fie liderul unui partid, nu al executivului. Teoria este lansată din perspectiva alegerilor legislative din decembrie 2007. O victorie previzibilă a partidului Rusia Unită va deschide drumul pentru succesul în alegerile prezidenţiale a celui ce va fi ales primul pe lista partidului.
Zero şanse pentru opoziţie
Candidaţii din afara graţiilor lui Putin au doar şanse teoretice să îi urmeze în fotoliul de la Kremlin. Ca obişnuiţi ai curselor prezidenţiale, ar fi comunistul Ghennadi Ziuganov (care nu a candidat totuşi la precedentele alegeri) şi ultranaţionalistul Vladimir Jirinovski. Din fericire, ei nu pot spera la mai mult de 10-15% din voturi. Din nefericire, reprezentanţii opoziţiei democratice stau la fel de prost. Mihail Kasianov este una dintre personalităţile mişcării de opoziţie Cealaltă Rusie, alături de campionul mondial la şah Gary Kasparov. Între 2000 şi 2004, Kasianov (49 de ani) a fost primul ministru al Rusiei, iar acum a fost primul lider al opoziţiei care şi-a declarat oficial candidatura. ?Prăbuşirea se apropie, ziua judecăţii soseşte?, a prevestit el la congresul formaţiunii pe care o conduce, Uniunea Democratică Populară Rusă.
Un alt candidat este Viktor Gherascenko (69 de ani), fost preşedinte al Băncii Centrale ruse şi al grupului petrolier Yukos, celebru pentru ?marţea neagră? din 1994, când rubla şi-a pierdut 30% din valoare într-o singură zi.
Singurul candidat care nu a cochetat cu puterea, sovietică sau postsovietică, unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi anticomunişti pe plan mondial, este Vladimir Bukovski. În vârstă de 64 de ani, el a petrecut 12 ani în lagărele şi spitalele psihiatrice sovietice, înainte de a părăsi URSS-ul, în 1976.
Potrivit sondajelor de opinie, singura şansă ca opoziţia să conteze ar fi să propună un singur candidat la preşedinţie. Mai ales că, după ce că e fragmentată, este şi hărţuită pe toate planurile. Adversarii lui Putin şi militanţii pentru drepturile omului sunt intimidaţi, convocaţi la poliţie sau la serviciile secrete şi interogati, iar apartamentele le sunt percheziţionate. Prin acest gen de experienţe au trecut deja Gary Kasparov, liderul organizaţiei ruse pentru drepturile omului Lev Ponomarev sau analistul Vladimir Pribilovski. Manifestaţiile opozanţilor se încheie, în majoritatea cazurilor, cu intervenţii ale forţelor de ordine şi arestări sub acuzaţia de extremism, potrivit unei legi care include în această categorie şi pe cei care ?defăimează? [anumiţi] oamenii politici.
Anul acesta, Amnesty International a constatat că situaţia drepturilor omului se deteriorează semnificativ şi continuu în Rusia, pe măsura apropierii alegerilor. Organizaţia constată presiuni uriaşe exercitate de autorităţi asupra societăţii civile, în paralel cu creşterea xenofobiei. Nu a fost uitat nici cazul ziaristei Anna Politkovskaia, o voce critică la adresa puterii, ucisă în condiţii neelucidate.
Prietenii şi duşmanii lui Putin
Fostul preşedinte al Yukos, Mihail Hodorkovski, este deportat în Siberia. Miliardarul Boris Berezovski e în exil la Londra şi, potrivit Nezavisimaia Gazeta, oamenii legaţi politic de el mor: Golovliov, Iuşenkov, Litvinenko. În schimb, prietenii lui Putin o duc bine: în Rusia s-au structurat şapte mari grupuri politico - nomenclaturiste, potrivit analiştilor citaţi de agenţia ?Rusia la zi?: Gazprom, Rosneft, banca Rossia, Departamentul pentru exportul de armament (Rosoboronoksport), RAO RDJ (căile ferate), Bazel şi grupul lui Roman Abramovici. La vârful Gazprom funcţioneaza Miller şi Medvedev. De Rosneft este apropiat directorul FSB ? serviciile secrete, Nikolai Patrusev. Rosoboronoeksport e condus de Serghei Cemezov, care nu este doar un prieten personal al lui Putin, dar are proprii săi oameni în Ministerul Energiei şi în armată. Grupurile concurează energetic, se unesc în alianţe şi ar putea chiar să propună candidaţi proprii în fruntea Mamei Rusia.
Scenarii utopice
Aleksandr Lukaşenko are posibilitatea să candideze la postul de preşedinte al Rusiei. Cel puţin aceasta era dorinţa unei organizaţii ultranaţionaliste ruse, intitulată ?Mişcarea rusă împotriva Imigraţiei Ilegale?. Liderii acestei formaţiuni au lansat în primăvara acestui an campania ?Lukaşenko ? 2008?, pentru susţinerea candidaturii liderului de la Minsk la alegerile prezidenţiale. Deşi este la origine belarus, Lukaşenko are cetăţenie rusă. În consecinţă, potrivit ultranaţionaliştilor, acceptarea candidaturii sale ar fi doar o chestiune... tehnică.
O asociaţie de femei din Extremul Orient al Rusiei are o soluţie neaşteptată pentru succesiunea preşedintelui Vladimir Putin la Kremlin. Asociaţia vrea s-o desemneze candidată la preşedinţie pe soţia preşedintelui, Liudmila Putin. ?Ea nu este doar soţia Preşedintelui, ci o personalitate respectată, care participă la conferinţe internaţionale?, a declarat şefa asociaţiei.
Înlăturarea lui Putin, posibilă doar prin mijloace violente
Este necesară forţa pentru a-l înlătura de la putere pe Vladimir Putin, este mesajul transmis, în luna aprilie, de Boris Berezovski, magnatul rus exilat la Londra, care a declarat presei nici mai mult nici mai puţin că pune la cale răsturnarea regimului de la Kremlin. Berezovski ?a stabilit deja contacte cu elita de la Moscova, pentru a pune la cale înlăturarea lui Putin?. Mai mult, magnatul susţine că are deja pe statul de plată persoane apropiate liderului de la Kremlin, alături de care complotează pentru declanşarea unei lovituri de stat. ?Trebuie să folosim forţa pentru a schimba acest regim. Nu se poate schimba prin mijloace democratice. Nu poate exista o schimbare fără forţă, fără presiuni?, a declarat Berezovksi. ?Pregătesc o revoluţie!?
Deşi are o avere estimată la 850 de milioane de dolari, ceea ce i-ar permite să finanţeze o lovitură de stat, Berezovski susţine că nu poate oferi detalii în sprijinul afirmaţiilor sale, pentru că informaţiile sunt prea sensibile. El a refuzat de asemenea să dea numele persoanelor cu care este în contact, pe motiv că acestea ar putea fi asasinate. Kremlinul a denunţat comentariile lui Berezovski drept infracţiune penală şi consideră că ar trebui să afecteze statutul de refugiat al acestuia în Marea Britanie.
În luna noiembrie, el a recunoscut că finanţează o mişcare politică clandestină în Rusia. Opozant al Kremlinului, Berezovski a precizat că astfel, vrea să pregătească oamenii să iasă în stradă, şi să înlăture de la putere actualul regim. Berezovski susţine că Vladimir Putin a încălcat Constituţia rusă şi că înlăturarea lui de la putere este legitimă.
Fostă eminenţă cenuşie a lui Boris Elţîn, magnatul a căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, în 2000. Berezovski este urmărit în mai multe anchete în Rusia, pentru escrocherie şi instigare la înlăturarea din funcţie a preşedintelui rus, dar şi pentru deturnarea a 13 milioane de dolari pentru cumpărarea unei vile pe Coasta de Azur. Luna trecută, justiţia rusă l-a condamnat în lipsă la şase ani de închisoare, pentru furtul a 6,1 miliarde de euro de la compania aeriană rusă Aeroflot. Miliardarul se află în prezent în exil în Marea Britanie. Berezovski, care se află într-un conflict deschis cu Kremlinul, a respins acuzaţiile formulate împotriva lui de justiţia rusă, pe motiv că sunt acţiuni declanşate din comandante politice. Miliardarul a obţinut azil politic în Marea Britanie, care a respins cererile de extrădare emise de Moscova.
Alegerile legislative din 2 decembrie
Prin decret prezidenţial, Putin a fixat ziua de 2 decembrie ca dată a alegerilor legislative în Rusia, iar după cinci zile de la semnarea decretului, campania electorală pentru viitorii deputaţi a fost deschisă oficial. Duma de Stat, principala Cameră a Parlamentului, este formată din 450 de locuri şi a fost, practic, rezultatul ultimului test electoral înainte de prezidenţialele din martie 2008.
Semne bune scrutinul avea
Primăvara aceasta s-au desfăşurat primele alegeri legislative, pentru desemnarea parlamentelor din 14 regiuni ale federaţiei. Atunci, două formaţiuni cu platforme diferite au dominat scrutinul. Partidele aveau totuşi un punct comun: amândouă îl susţineau pe Putin. Regiunile care şi-au ales deputaţii locali întruneau o treime din electoratul Federaţiei Ruse, iar Kremlinul are toate motivele să fie mulţumit de rezultat: Rusia Unită s-a impus atunci în cel puţin 10 dintre cele 14 regiuni. Pentru mulţi alegători, opţiunea a fost foarte simplă şi oglindeşte şi ea rezultatul prezidenţialelor: voinţa şefului. Rusia Justă, principalul rival al Rusiei Unite se declara ?de opoziţie dură? dar... îl susţinea tot pe Putin.
Cât despre opoziţia liberală, în unele regiuni ea nu a atins nici măcar pragul electoral de 7 procente. Una dintre formaţiunile opoziţiei, Iabloko, a fost eliminată de pe liste, din ?motive de procedură?, chiar în bastionul său din Sankt Petersburg. Liberalii nu s-au dat însă bătuţi, mai ales că îşi găsiseră un lider celebru care nu se teme să-l conteste pe Putin: Gary Kasparov.
Kasparov nu i-a inspirat însă pe alegătorii ruşi. Partidul lui Putin zdrobeşte opoziţia
În 2 decembrie, primele secţii de votare s-au deschis în Kamciatka, la peste 6000 de kilometri est de Moscova. Temperatura de -10º C nu i-a descurajat pe cetăţeni. Mai ales că într-unul din primele oraşe în care s-a votat, Habarovsk, alegătorii au primit bonuri de reducere în magazine şi au putut cumpăra alimente chiar de la secţiile de votare.
Formaţiunea lui Putin, ?Rusia Unită?, a obţinut 64% din sufragii şi o majoritate de două treimi în Dumă, la mare distanţă de Partidul Comunist, clasat pe locul doi. Astfel, partidul majoritar a obţinut 315 din cele 450 de locuri în Duma de Stat. O majoritate care îi permite să modifice Constituţia de câte ori doreşte. Observatorii independenţi au reclamat numeroase şi grave nereguli, iar comuniştii intenţionează să conteste rezultatele la Curtea Supremă. Pentru prima dată de la destrămarea Uniunii Sovietice, şeful statului rus a candidat pentru Parlament. De aici, el poate fi propulsat, după alegerile din martie, direct în fotoliul de premier. Scrutinul a devenit astfel şi un test al popularităţii sale. Preşedintele nici nu a mai aşteptat închiderea urnelor şi a sărbătorit victoria cu soţia, la un restaurant, lăsându-se aşteptat în zadar o noapte întreagă la sediul de campanie. Motivul: Putin a declarat că acest rezultat este mult mai mic decât cel reuşit de el singur, la realegerea sa din 2004.
Potrivit cotidianului Kommersant, preşedintele rus a declarat că alegerile au fost transformate de apropiaţii săi într-un referendum privitor la politica pe care o duce. Această nemulţumire explică, după Kommersant, absenţa şefului statului de la sediul de campanie al partidului în seara care a urmat alegerilor. Supărarea lui Putin se pare că s-a reflectat şi în relaţia cu partidul său, jurnaliştii consemnând o modificare a atitudinii prezidenţiale în această direcţie. ?Unul dintre colaboratorii administraţiei prezidenţiale a rostit un singur cuvânt ? eşec?, scrie ziarul Nezavissimaïa.
Preşedintele rus le-a mulţumit alegătorilor abia a doua zi după alegeri, luând cuvântul în faţa unui auditoriu format din ingineri îmbrăcaţi în bluze albe, într-un centru de construcţii aerospaţiale din apropierea Moscovei. ?Preşedintele a lăsat să se înţeleagă că se alătură mai degrabă poporului său, decât unui partid?, se arată în Nezavissimaïa.
Comuniştii şi-au păstrat locul doi, cu peste 11 procente, însă şeful partidului susţine că alegerile au fost fraudate. ?Pe vremea lui Elţîn, aveau numai două metode de manipulare a votului, intimidarea şi măsluirea proceselor verbale, dar acum au născocit cel puţin 18 metode să-i înşele pe oameni, ca să-i voteze?, a declarat Ghennadi Ziuganov, liderul Partidului Comunist din Federaţia Rusă.
Doar două partide au mai trecut pragul de 7%, ultra-naţionaliştii lui Vladimir Jirinovski şi cealaltă formaţiune loială lui Putin, ?Rusia Dreaptă?. Opoziţia democratică a fost pur şi simplu zdrobită. Partidele liberale au mai puţin de două procente, iar alianţa lui Gary Kasparov nici nu s-a putut înregistra pentru alegeri. ?Rusia a devenit o formă blândă de dictatură a unui singur partid, în care auzim din partea puterii discursuri total nebuneşti, într-un stil care îmi aminteşte nu de vremurile lui Brejnev, ci de epoca lui Stalin?, a apreciat Kasparov.
Chiar şi învingătorii recunosc unele nereguli. ?Bineînţeles că au fost nereguli, dar întrebarea importantă este: au avut efect asupra rezultatelor finale? Bineînţeles că nu?, spune preşedintele Dumei, Boris Grîzlov, lider al ?Rusiei Unite?.
Şi observatorii internaţionali acuză fraudarea alegerilor
O poziţie dură a fost luată de preşedintele Comisiei Electorale Centrale, vis-a-vis de criticile observatorilor internaţionali. Acuzele acestora au fost catalogate de Vladimir Ciurov drept ?comentarii politice şi subiective?. Observatorii internaţionali au criticat dur modul de desfăşurare a alegerilor legislative, acuzând faptul că nu a fost respectat niciun criteriu al OSCE şi al Consiliului Europei.
Mai multe organizaţii internaţionale şi-au exprimat îndoiala cu privire la corectitudinea desfăşurării acestor alegeri, Kremlinul primind semnale chiar şi din partea câtorva cancelarii occidentale. Parisul şi Roma au transmis Moscovei ?să facă lumină? în privinţa rezultatelor votului, iar Berlinul este îngrijorat de lipsa de democraţie de care a dat dovadă Rusia. Şi SUA a reacţionat, cerând Rusiei să ?ia în serios şi să facă investigaţii? în legătură cu plângerile legate de fraudele electorale.
Un suspect de crimă în Duma de Stat
Partidul Democrat Liberal din Rusia, condus de Vladimir Jirinovski, a anunţat candidatura la alegerile din decembrie a fostului agent de informaţii suspectat de implicare în asasinarea lui Aleksandr Litvinenko. Andrei Lugovoi figura în poziţia a doua pe lista partidului, iar după ce formaţiunea ultranaţionalistă a obţinut cele 7 procente necesare - pragul fixat pentru obţinerea de mandate în Parlament -, Lugovoi a devenit deputat şi beneficiază de imunitate parlamentară. El a fost inculpat de parchetul britanic pentru asasinarea fostului agent KGB Aleksandr Litvinenko în noiembrie 2006. Autorităţile ruse au pus beţe în roatele justiţiei britanice, refuzând extrădarea lui. De asemenea, Lugovoi şi-a declarat nevinovăţia şi a susţinut că este victima unei înscenări a serviciilor secrete britanice.
Ella Moroiu, Antena3.ro
