Declarațiile directorului SRI, în continuare:
- SRI a trimis raportul de activitate pe 2022, document clasificat, până
- Este importat ca societatea și cetățenii să știe că SRI s-a transformat major în acești ani, pentru a acționa mai eficient provocărilor actuale, pentru a proteja România
- SRI a devenit o instituție modernă, suplă, debirocratizată: nu mai există 41 de servicii în miniatură, aferente fiecărui județ și Capitalei
- Vorbim de o nouă organizare regională, cu mai puține direcții și un lanț de comandă scurtat, care a produs deja rezultate
- Finalizarea proceselor de actualizare operațională a SRI mă obligă la o analiză cu privire la viitor
- E momentul să constat că obiectivele profesionale propuse la preluarea mandatului au fost îndeplinite
- Prin urmare, pot să închei etapa de viață parcursă în fruntea SRI
- Încheierea mandatului meu este o decizie pe care am discutat-o deschis în ultimele săptămâni cu președintele României, căruia îi mulțumesc pentru susținerea constantă arătată în acești ani, cât m-am aflat la conducerea Serviciului
- L-am informat și pe președintele Comisiei Parlamentare de control a SRI
- Este o decizie ale cărei rațiuni au fost înțelese pe deplin și am să încerc să vi le explic și dumneavoastră
Eduard Hellvig: "Este sănătos pentru democrație ca mandatul unui director de serviciu de informații să fie limitat în timp"
- Este o cutumă greșită la noi, ca aceia care dețin funcții de putere să nu plece din ele decât în ultima clipă, eventual forțați
- Majoritatea celor care dețin puterea nu renunță la ea când își îndeplinesc obiectivele, din diverse motive. Personal, cred că este nevoie de un asemenea pas. Este în primul rând un gest de sănătate democratică, pe care l-am argumentat fără echivoc încă din primul an de mandat.
- Este sănătos pentru democrație, pentru echilibrul puterilor în stat, ca un director de serviciu de informații să aibă un mandat limitat în timp. Pietrificarea în funcție nu este bună, ea poate conduce la setarea de obiective greșite pentru instituție, la pierderea contactului cu realitatea socială, la confundarea funcției cu persoana care o deține.
- Nu vreau acest lucru nici pentru mine, nici pentru o instituție care este mai valoroasă decât orice director pe care l-a avut. Nu vreau să evit abordarea frontală a unui subiect care este legitim dezbătut în spațiul public.
- Funcția de director a unui serviciu de informații oferă acces la un volum semnificativ de informații sensibile. Nu cred că este bine pentru democrație ca o persoană să concentreze expunerea la informație secretă pentru un timp îndelungat. Pur și simplu cred că și cetățenii, și statul sunt mai bine slujiți.
- Pur şi simplu, cred că cetățenii şi statul sunt mai bine slujiți dacă la conducerea SRI se succed lideri la intervale de timp clar stabilite.Consider că, din moment ce mi-am atins obiectivele propuse, nu există nici o rațiune pentru a continua să exercit această funcție.
Eduard Hellvig: "Cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului"
- După cum spuneam, închei această etapă de viață cu satisfacția că am făcut lucruri bune pentru cetățeni, pentru România şi pentru SRI. Am reușit restructurarea instituției pentru a fi mai eficientă, am îndepărtat-o de politică și de moștenirea fostei Securități, și am menținut și amplificat încrederea și respectul partenerilor noștri externi, alături de care SRI luptă zi de zi pentru protejarea României. Am promovat o nouă generație în funcțiile de conducere și am pus la dispoziția societății informațiile extrase din arhivele fostei Securități. Starea serviciului este, acum, semnificativ mai bună decât era în urmă cu 8-9 ani.
- Cred că viitorul SRI va fi unul bun pentru România dacă instituția se ferește de greșelile și abuzurile trecutului, dacă își menține parcursul democratic și de profesionalizare care i-au adus în prezent admirația și respectul partenerilor săi din țară, din UE și din NATO.
- Îmi amintesc acum de ceea ce spunea un important lider politic european al secolului XX: 'Singurul ghid al unui om este conștiința sa. Singurul scut al memoriei sale este verticalitatea și sinceritatea acțiunilor sale. Este foarte imprudent să mergi prin viață fără acest scut, pentru că suntem atât de des luați în derâdere de eșecurile speranțelor noastre și de nerealizarea planurilor noastre. Purtând acest scut, vom fi mereu în rândul celor onorabili'
- Declarația de astăzi este ultima în calitate de director al Serviciului Român de Informații. Profesional şi sufletește, voi fi marcat pozitiv pentru toată viața de această experiență deosebit de onorantă. Emoțional şi rațional, mă voi raporta ]întotdeauna cu respect, considerație şi afecțiune la motto-ul SRI: Patria, a priori.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
Radu Tudor: "Va fi o pierdere pentru SRI, dar, cu siguranță, a discutat înainte cu președintele Iohannis"
"Dacă decide să se retragă, acest gest ar veni ca un element de absolută neutralitate a Serviciului Român de Informații înaintea unui an electoral extrem de complicat.
Eduard Hellvig este cel care a propus președintelui României trecerea în rezervă a 46 de generali SRI în opt ani și trei luni de activitate. A reformat din temelii acest serviciu, care are astăzi o schemă instituțională ce nu mai are nicio legătură cu ce a fost în trecut.
Conexiunile cu serviciile aliate - cu Biroul de Securitate al NATO, cu CIA, cu MI5, care au desfășurat și desfășoară acțiuni comune cu SRI - sunt extrem de puternice.
Dacă decide să se retragă, va fi o pierdere, dar va fi, cu siguranță, o decizie luată după o discuție cu președintele Klaus Iohannis", a spus la Antena 3 CNN analistul militar Radu Tudor, înaintea anunțului lui Hellvig.
El a evocat și situația de securitate la granițele României, în contextul războiului Rusiei în Ucraina.
"Au existat în ultima perioadă dialoguri intensificate între președintele României și directorul SRI, pe fondul celei mai mari provocări de securitate pentru România de la căderea comunismului: sute de kilometri de graniță terestră cu Ucraina, transformarea bazinului Mării Negre în zonă de război, 5.000 de militari străini pe teritoriul României, pentru a întări securitatea țării noastre și a flancului estic.
Iar România are de făcut acestei situații cu 5-6 oameni pricepuți în fruntea țării", a subliniat Radu Tudor.
