Eliminarea subvenţiilor pentru căldură va lovi jumătate din populaţia ţării, care a mai rămas conectată la reţeaua de încălzire centralizată. Consiliile locale nu au decis încă sumele cu care mai pot acoperi ce nu mai dă statul, dar specialiştii avertizează că facturile ar putea creşte de peste două ori şi jumătate.
Costul de producţie al gigacaloriei este diferit la nivel naţional şi în unele oraşe atinge valori mai mult decât duble faţă de preţul facturat în prezent către populaţie.
În Cluj, creşterea ar fi de 155%, iar în Capitală de 150%. Şi locuitorii altor oraşe ar avea facturi umflate. Braşovenii ar putea plăti cu 131% mai mult, cei din Bacău cu 110% în plus, iar cei din Constanţa - cu 103%.
Cei mai mulţi locatari care vor suporta noile costuri se află în Capitală şi în alte patru judeţe: Constanţa, Bihor, Mehedinţi şi Giurgiu. Asta pentru că în aceste zone circa 80% din apartamente au rămas branşate la sistemul centralizat de încălzire.
Până acum, în jur de 50% din costul real al gigacaloriei a fost susţinut aproape în mod egal de către Guvern şi bugetele locale. Deşi iarna trecută Guvernul a promis susţinerea cotei sale din subvenţie, costul real facturat către populaţie a crescut în anumite oraşe şi până la aproximativ 60%. Astfel, mulţi locatari au optat pentru centrale termice de apartament.
Românii plătesc facturi mai mari şi din cauza pierderilor de căldură prin ferestre. Aproape un miliard de euro se duc anual pentru cele cinci milioane de apartamente din România dotate cu geamuri din sticlă obişnuită, spun specialiştii.
Cu cât ar putea creşte facturile la încălzire
Cluj, cu 155%
Bucureşti, cu 150%
Braşov, cu 131%
Bacău, cu 110%
Constanţa, cu 103%
