După ce Finlanda a anunţat, miercuri, că se va alătura Olandei în decizia de a vota împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, eurodeputatul finlandez Sari Essayah a declarat pentru Gândul că în acest fel se încearcă "repararea" greşelii din 2007, anul aderării acestor două state la UE.
Cu toate că Essayah a recunoscut gestul Olandei şi al Finlandei ca fiind unul "un pic nedrept" şi a precizat că ceea ce se întâmplă acum este de fapt o decizie politică, ea reprezintă "o încercare de a repara o greşeală mai veche": admiterea României şi Bulgariei în UE, în 2007 - un pas făcut prea devreme şi pripit.
"Sunt voci care spun că România şi Bulgaria au fost primite prea devreme în UE şi că poate ar fi trebuit să mai aşteptăm câţiva ani. La admiterea în UE existau aceste criterii privind corupţia, transparenţa, societatea. Greşeala a fost făcută atunci. Pot înţelege acest punct de vedere: am îndeplinit toate criteriile tehnice, de ce vă mai plângeţi? Dar aceşti oameni trebuie să înţeleagă că atunci (în 2007) am ezitat şi că acum încercăm să reparăm greşeala pe care am făcut-o atunci. Ştiu că este puţin nedrept", spune eurodeputata.
"Nu ar trebui să fie aşa. Chiar dacă spunem că sunt chestiuni tehnice în cazul aderării la Schengen, ultimul cuvânt îl are decizia politică ", recunoaşte eurodeputata. La fel se întâmplă cu criza euro şi cu Grecia, spune Essaya: "De ce se află acum zona euro în criză, de ce a fost admisă Grecia în zona euro, când existau 5 criterii pentru admitere? Pentru că s-a luat o decizie politică".
Proasta gestionare a comunităţii rome, principalul motiv de respingere
Potrivit eurodeputatei, cel mai important motiv de respingere a României este gestionarea romilor.
"Când avem discuţii în Parlament despre situaţia romilor din România, mulţi spun că ar trebui să aşteptăm până când putem fi siguri că România şi Bulgaria au grijă cum trebuie de grupurile lor minoritare. Apoi putem decide dacă cele două ţări întrunesc criteriile Schengen", a spus Sari Essayah pentru sursa citată.
În al doilea rând Sari Essayah vorbeşte despre corupţia în vămi. Cu toate că autorităţile române au demarat operaţiuni de amploare de arestare a vameşilor, reportajele internaţionale arată că o spagă medie pe tură în vămile româneşti ajunge la 6.000 de euro.
Al doilea motiv este corupţia din vămi . Sari Essayah cunoaşte operaţiunea de amploare a autorităţilor române, în urma căreia au fost arestaţi sute de vameşi, dar nu uită nici reportajele internaţionale care au arătat vilele de lux ale vameşilor români şi bulgari, sau faptul că şpaga medie pe o tură la vamă ar ajunge la aproape 6.000 de euro.
"Cred că ar fi foarte bine să vedem următorul Raport (pe Justiţie) şi apoi să putem lua o decizie", a mai spus eurodeputata finlandeză.
