Mai exact, reprezentanții MApN spun că în presă circulă un document care sugerează ideea că Primăria Capitalei ar realiza o listă a tuturor românilor cu obligații militare, ceea ce este complet fals.
"Documentul citat nu reprezintă o dovadă a unor așa-zise demersuri pentru identificarea bucureștenilor cu obligații militare, ci face referire doar la personalul din cadrul Primăriei Generale.
Adresa în discuție pune în aplicare o serie de prevederi legale, dispuse de Legea nr.477 din 2003 privind pregătirea economiei naționale și a teritoriului pentru apărare (art. 29), ale HG nr. 1204 din 2007, privind asigurarea forței de muncă necesare pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război (art. 1), precum și ale Legii nr. 446 din 2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare (art. 21)", arată reprezentanţii MApN.
Reprezentanţii de la Ministerul Apărării explică faptul că aceste demersuri reprezintă obligații legale ale ministerelor, autorităților administrației publice centrale și locale, celorlalte instituții publice și operatorilor economici pentru asigurarea continuității activităților economico-sociale în caz de mobilizare sau de război.
"De altfel, Primăria Generală a clarificat acest aspect, printr-un punct de vedere oficial transmis unora dintre publicațiile care au tratat acest subiect.
În mod evident, îndeplinirea acestor obligații legale nu are legătură cu situația actuală de securitate din Ucraina", spun reprezentanții MApN.
Conform acestora, contextul generat de iminența unui conflict în țara vecină și, ulterior, de invazia Ucrainei de către Federația Rusă a generat o serie de știri false și acțiuni de dezinformare.
"Cel mai probabil, intenția din spatele acestor acțiuni este de inducere a panicii și incertitudinii în rândul populației din țara noastră, pe baza unor speculații și interpretări care nu au legătură cu realitatea", arată MApN.
Categoriile de români care vor fi încorporaţi în caz de război. Ce riscă cei care refuză
Serviciul militar va deveni obligatoriu din nou pentru cei cu vârste între 20 şi 35 de ani, în cazul decretării stării de război, mobilizare sau asediu, iar Ministerul Apărării va mobiliza toţi rezerviştii.
Din 1 ianuarie 2007, serviciul militar obligatoriu a fost suspendat prin Legea 395 din 16 decembrie 2005. Totuşi, în contextul crizei din Ucraina, în anumite condiţii, această suspendare se ridică, iar autorităţile pot apela la mobilizarea parţială sau totală a forţelor pentru întărirea sistemului de apărare, potrivit adevarul.ro.
Pe durata stării de război, a stării de mobilizare, precum şi pe timpul stării de asediu, care sunt decretate de preşedinte şi validate de Parlament, Ministerul Apărării (MApN) mobilizează rezerviştii de orice fel.
Ce salarii sunt în Armata Română. Cât câștigă un soldat, un ofiţer şi un funcţionar
Salariul unui soldat pentru anul 2022 sau solda de funcție este de 2.500 de lei pe lună, conform legii, dar veniturile sale sunt rotunjite cu sporuri, prime și indemnizații.
La vârful ierarhiei militare, șeful Statului Major General câștigă o soldă de funcție de 10.880 de lei, care înseamnă de peste patru ori salariul de bază minim brut, potrivit gandul.ro.
Cel mai recent raport al Ministerului Apărării Naționale, din ianuarie, arată care este nivelul veniturilor salariale nete ale personalului Armatei Române.
Sursă: Mediafax
