Surse politice la curent cu negocierile menționează că, înaintea votului, a avut loc consultarea statelor membre cu privire la intențiile lor privind aderarea României și Bulgariei de la 1 ianuarie cu frontierele terestre și de la 26 martie cu cele aeriene.
Cu prilejul consultărilor, Austria s-a declarat împotriva aderării ambelor țări, iar Olanda, numai împotriva Bulgariei.
În acest context, ministrul ceh de interne, Vit Rakusen, a constatat că nu există unanimitate și a solicitat o pauză pentru a se încerca obținerea unui compromis.
La consultări au participat reprezentanții Comisiei, ai Germaniei, Austriei, Olandei, Bulgariei și României, susțin sursele citate.
Variantele Austriei: amânarea deciziei în vara sau toamna lui 2023
Prima variantă pe care a propus-o Austria a fost luarea unei decizii anul viitor, în septembrie sau octombrie, cu condiția să nu mai aibă loc votul de joi, variantă refuzată de România.
O propunere separată ar fi implicat ca Bulgaria să treacă printr-un proces de condiționalități, inclusiv un MCV.
Practic, această variantă ar fi presupus ca România să adere la Schengen în acest an fără a îndeplini alte condiții, iar Bulgaria anul viitor, cu noile condiționalități.
Varianta a fost însă refuzată de Bulgaria.
Varianta a treia propusă de Austria a fost amânarea unei decizii pentru luna iunie, cu eventuala ridicare a frontierelor în urma unui vot pozitiv.
Din nou, ministrul de Interne de la Viena a cerut ca România să nu insiste asupra unui vot în cursul zilei de joi, în Consiliul JAI.
Varianta a fost respinsă țara noastră, spun sursele citate.
Ce a propus România și a respins Austria
În contrapartidă, România a avansat o singură variantă în care ar fi fost de acord să nu se voteze joi: adoptarea unei declarații care să menționeze că o decizie privind aderarea va fi luată până la sfârșitul anului curent, eventual la următorul Consiliu de Miniștri din 21 decembrie, ca prim punct, fără dezbatere.
O astfel de variantă ar fi implicat intrarea în Schengen cu frontierele aeriene la 26 martie și cu cele rutiere la o dată ulterioară.
Austria a respins însă această contrapropunere.
Surse: ministrul spaniol a spus că votul de joi a distrus unitatea Uniunii Europene
În aceste condiții România a cerut separarea de Bulgaria, dar statul vecin s-s opus.
România a cerut în cele din urmă vot, iar Austria și Olanda s-au pronunțat împotriva aderării României şi Bulgariei.
Ministrul olandez Eric van der Burg a ținut să precizeze că dacă era decizie separată în cazul celor două state, Olanda ar fi votat pentru România.
În cadrul reuniunii de joi, reprezentantul Spaniei ar fi spus că prin acest vot s-a distrus unitatea UE, iar ministrul polonez ar fi afirmat că este inadmisibil ca două state membre să fie batjocorite de 11 ani.
Sursa: Agerpres
