„Proiectul a fost la CSAT, este un proiect deja discutat, acum vine spre Parlament şi deocamdată se uită experţii partidelor la el, vedem dacă mai trebuie ceva adăugat şi apoi să fie adoptat în şedinţa de Guvern. (…) E mai mult despre aceste modificări, România ar permite trupelor străine să vină pe teritoriul României, sunt mai multe modificări de care avem nevoie în perioada următoare”, a explicat Florin Cîţu.
Întrebat dacă sunt nemulţumiri în PSD că Parlamentul ar putea fi ignorat în procesul decizional și că prin acest proiect CSAT ar avea puteri sporite, Florin Cîţu a răspuns: „Acest proiect nu modifică Constituţia. Constituţia spune foarte clar că orice ţine de situaţii de urgenţă, de Armată, până la urmă Parlamentul are ultimul cuvânt şi acest lucru nu se schimbă, doar legislaţia în vigoare trebuie updatată la condiţiile de azi, la nevoile de azi. În rest, nu se modifică şi nu se dau puteri sporite. Constituţia este cea care dă aceste puteri şi acelea sunt date Parlamentului”.
Starea de criză nu va avea efecte asupra populaţiei, ci mai degrabă se referă la decizii de securitate şi apărare naţională. Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO.
Potrivit proiectului de lege la care a lucrat guvernul în ultimele zile, această situaţie de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebui avizată de premierul în funcţie şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Situația de criză va fi instituită în momentul în care, potrivit proiectului de lege, societatea se confruntă cu apariţia sau iminenţa apariţiei unor incidente care sunt menite să afecteze sau să pună în pericol condiţiile de viaţă, stabilitatea politică, economică, socială, securitatea sau apărarea ţării sau să pună în pericol orice alte valori constituţionale.
