Fostul judecător Toni Neacșu acuză Guvernul Bolojan că a mințit Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). În documentele oficiale privind restanțele salariale ale bugetarilor, anvelopa salarială a ultimilor 20 de ani a fost trecută cu 73 de milioane de euro, când, în realitate, suma ar fi fost de 29 de ori mai mare. Toni Neacșu a spus, miercuri seara, la Antena 3 CNN, că „Guvernul României, prin intermediul agentului guvernamental, pentru că așa se trimit documentele în dosarele acestea de la CEDO, a mințit efectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a indus-o în eroare într-o manieră pe care oricine o poate considera absolut scandaloasă”.
„Știu și eu că această categorie a magistraților nu este cea mai populară, mă rog, în momentul de față, să spunem așa. Dar, pe de altă parte, aici nu vorbim de magistrați, deși vorbim de un litigiu la CEDO care s-a judecat în contradictoriu cu niște magistrați. Nu despre asta este vorba. Nu e problema nici măcar despre ce a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Aceea o putem discuta. Problema e mult mai simplă de atât, și anume că, într-adevăr, Guvernul României, prin intermediul agentului guvernamental, pentru că așa se trimit documentele în dosarele acestea de la CEDO, a mințit efectiv Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a indus-o în eroare într-o manieră pe care oricine o poate considera absolut scandaloasă. Diferența între ceea ce s-a întâmplat în realitate și ceea ce au trimis ei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului e atât de mare încât e ca și cum eu v-aș da pisica mea și v-aș spune: «Știți, ăsta este un pitbull», și aș încerca să vi-l vând ca atare.
Calculele sunt chiar mai mari de atât și mai absurde, din punctul meu de vedere. Altfel spus, Guvernul României a comunicat Curții Europene a Drepturilor Omului, oficial, că, pe o perioadă de 20 de ani, drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești pentru personalul bugetar, mai puțin judecătorii și procurorii, deci pentru tot celălalt personal bugetar, tot ce este angajat la stat, au costat statul român suma de 73 de milioane de euro, ceea ce înseamnă vreo 360 de milioane de lei, pe care i-a plătit, repet, în toată această perioadă de 20 de ani.
Realitatea e că numai anul acesta, statul român a plătit titluri executorii privind personalul bugetar. Ce vreți dumneavoastră de la medici, în special profesori, sunt... Ei au cele mai multe... Medici, profesori, mă rog, în administrația locală și așa mai departe, sume mai mari decât acele 360 de milioane despre care au spus ei.
Suma reală plătită de statul român în ultimii 20 de ani este de 23 și ceva de miliarde de lei, 23,15, să spunem așa, sumă care rezultă din evidențele oficiale ale statului român. Adică oricine intră, eu știu, pe site-ul Consiliului Fiscal și citește un raport anual al Consiliului Fiscal află exact cât a plătit statul pentru aceste restanțe salariale stabilite, repet, prin hotărâri judecătorești. Deci faptul că s-a mințit la Curtea Europeană a Drepturilor Omului este o evidență acum, din punctul meu de vedere, pentru că dumneavoastră ați spus bine sau ați calificat bine: este absolut scandalos. Da, există anumite obligații pe care le avem față de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, iar cea mai importantă este aceea de loialitate în informațiile pe care le oferim ca stat. Dacă nu facem lucrul ăsta, ne pierdem efectiv credibilitatea în fața unei instituții judiciare europene”, a spus el.
Întrebat ce ar păți „oricine altcineva” dacă ar minți o instanță, el a spus că „multe”. Totuși, statul român în sine nu răspunde penal.
„Pățiți multe, ca să spun așa, în România. În momentul în care o instituție publică este solicitată să furnizeze anumite informații unei instanțe din România și acele informații sunt false, cred că e simplu pentru toată lumea să înțeleagă că se săvârșesc infracțiuni de fals. Aici, într-adevăr, situația e mult mai simplă. S-a spus totuși, în speța aceasta, că acolo avem o infracțiune de fals intelectual, adică, pur și simplu, furnizezi informații false în mod oficial. Asta înseamnă falsul intelectual. E ceva foarte simplu, dar aici problema e mult mai complicată, cred eu, pentru că eu sunt absolut convins, și aici apelez la toată experiența mea, inclusiv aceea la care ați făcut dumneavoastră referire. Eu sunt absolut convins că nimeni nu putea confunda aceste cifre.
Statul, ca atare, să știți că nu răspunde penal. Statul, ca atare, nu săvârșește infracțiuni. Numai persoanele care lucrează pentru statul român săvârșesc infracțiuni. Iar aici, v-am spus, e foarte simplu de dovedit, de stabilit că acele informații sunt false. Rămâne de stabilit un singur lucru, și anume cine este cel care a instigat ca acele date să fie confundate, hai să spunem așa. V-am spus, e imposibil să existe argumentul acesta al simplei confuzii. Deci informațiile au fost furnizate Curții Europene cu intenție, în mod greșit. Important este cine a instigat, pentru că acele informații sunt strânse, din punct de vedere formal, de la mai multe ministere din România, sunt centralizate de agentul guvernamental, care face un serviciu administrativ, adică ia hârtia de aici, din România, și o trimite la CEDO.
Dar cineva a cerut acest rezultat și eu cred că, dacă se va ajunge în situația în care să se analizeze aceste lucruri, trebuie stabilit, în primul rând, cine este persoana. Nu cred că e foarte complicat.
Agentul guvernamental doar solicită informațiile pe care i le-a cerut Curtea Europeană a Drepturilor Omului instituțiilor statului, depinde de care e vorba în situația de față. Cu siguranță, le-a cerut în interiorul Guvernului”, a adăugat Toni Neacșu.
Purtătorul de cuvânt al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Victor Alistar, a confirmat că este „mai mult decât o simplă eroare și că situația este perfect aliniată cu campania din interior de stigmatizare, dar, de data asta, în relațiile cu jurisdicțiile internaționale”
„Este evident că aceste informații false, care nu corespund realității și care au fost utilizate în campania de propagandă, de stigmatizare socioprofesională în plan intern, au fost ulterior, pe același tip de raționament, utilizate în corespondență și în informarea unor instanțe internaționale. Și este foarte grav să dezinformezi în corespondența cu instanțele naționale și internaționale atunci când vorbim de date oficiale.
Care au fost temele care s-au regăsit și, din păcate, au produs efecte în raționamentul Curții? O temă a fost că hotărârile judecătorești privind drepturile salariale au avut cu precădere ca beneficiari magistrații, ceea ce este neadevărat. Este vorba despre o pondere foarte mică, 6.000 și ceva de situații din 402.000 de persoane, iar ca pondere financiară, domnul Neacșu a și prezentat datele pe care dânsul le-a luat de la Consiliul Fiscal, care citează, la rândul său, datele Ministerului de Finanțe.
Sunt date verificabile, publice și în acest moment. De asemenea, vă pot spune că agentul guvernamental a solicitat datele de la Înalta Curte, pe care le-a transmis. A solicitat alte date, pentru că, probabil, nu i-au plăcut acele date, și după aceea a spus că noi nu am mai comunicat. Nu e adevărat. I-am indicat sumele care sunt necesare din raportul de activitate al instanței supreme, ca ordonator de credite pentru toate instanțele, care se află și pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Deci este limpede că a fost, din punctul meu de vedere, mai mult decât o simplă eroare și că situația este perfect aliniată cu campania din interior de stigmatizare, dar, de data asta, în relațiile cu jurisdicțiile internaționale”, a spus Alistar.
Fostul judecător Toni Neacșu a acuzat, marți, Guvernul României că „a mințit CEDO” despre restanțele bugetarilor, după ce Curtea a reprodus ceea ce Guvernul României i-a transmis: în perioada 2006-2025 statul a plătit 73,2 milioane de euro tuturor bugetarilor, exceptându-i pe magistrați, în temeiul unor hotărâri judecătorești.
„La paragraful 49 e consemnată declarația: pentru 2006–2025, «toate celelalte ministere la un loc, inclusiv Ministerul Apărării și Ministerul de Interne, au plătit angajaților, în temeiul hotărârilor judecătorești, suma totală de aproximativ 73.234.680 EUR». Adică, în 20 de ani, pentru toți profesorii, polițiștii, medicii, militarii și funcționarii din România, statul ar fi plătit pe hotărâri judecătorești salariale cam 365 de milioane de lei”, a scris el, pe Facebook.
