Un Plan de analiză al Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă arată însă că un cutremur puternic ar crea un dezastru de proporţii în Capitală.
"Seismul reprezintă factorul de risc major pentru capitala ţării. Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani", se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022, realizat de Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
Peste 6.500 de morți și 16.000 de răniți în cazul unui cutremur produs noaptea
În scenariul de cutremur pe timp de noapte , peste 450.000 locuitori se pot afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, care sunt imobile ridicate înainte de anul 1977.
Prof. Dr. Ing. Gheorghe Mărmureanu, personalitate marcantă în tabloul cercetării românești din domeniul seismologiei, a comentat, vineri, în exclusivitate la Antena 3, despre marele cutremur care va avea loc în România.
Gheorghe Mărmureanu spune că următorul mare cutremur ar fi peste 100 de ani
"Eu m-am ocupat de toate cutremurele care au fost după 1700. În România au fost cutremure mari, în 1738, 1838, 1940. Următorul mare cutremur ar fi peste 100 de ani. A mai fost şi un alt cutremur foarte mare şi adânc, în 1802. S-a simţit puternic, de la Moscova până la Cairo, în Egipt şi nu a murit nimeni. Aici a fost marea curiozitate. A fost chiar de ziua Sfintei Parascheva. În Bucureşti, aproape toate bisericile au fost căzute la pământ. Cutremurul din 1977 a fost unul mare şi nu intră în statistica normală, dar trebuie să ştim un singur lucru, pentru că el este o urmare din cauza cutremurului din 1940, care a fost foarte mare. Toate marile clădiri din Bucureşti au fost puternic afectate.
În România nu este cazul cutremurelor de suprafaţă. România are cutremure de suprafaţă foarte mici. În fiecare zi avem două-trei. Problema se pune în cazul cutremurelor foarte adânci, la peste 100 km, pentru că ele sunt cele care produc dezastre. De abia după 1964 s-a pus problema în România proiectării clădirilor anti-seismice. Vă spun asta sigur, pentru că eram student.
Cutremurul din 1977 a fost un caz anormal, din statistica totală.
Gheorghe Mărmureanu: "Părerea mea este că viitorul mare cutremur nu poate fi înainte de 2040!"
Spre exemplu, cutremurul din 4 martie 1977. Înaintea lui a mai fost un cutremur, în octombrie, de 6.2, deci o magnitudine importantă pentru Vrancea.
Când spun că nu poate fi mai devreme un cutremur de 2040, mă refer că va fi de peste 7, 7.2-7.4. Aşa discutăm.
Sunt foarte multe clădiri care au fost afectate puternic la 4 martie şi care au fost consolidate, dar mai mult cârpite aş spune. Nu pot să vă spun dacă cutremurul care va fi unul foarte mare. Problema se pune foarte serios. Avem atâţia bani să ne apucăm să consolidăm toate clădirile din Bucureşti? Nu avem", a spus Gheorghe Mărmureanu, în exclusivitate la Antena 3.
