În perioada 2008-2009, mica republică Letonia, care are o populaţie cam cât Capitala României, s-a confruntat cu probleme economico-financiare similare cu cele din prezent ale ţării noastre. Mai mult, şi guvernanţii Letoniei au decis să opereze aproximativ aceleaşi măsuri de austeritate ca şi cei ai României. Adică să reducă pensiile cu 10 până la 70%, pentru a face faţă recesiunii. Însă, surpriză, Curtea Constituţională a Letoniei a respins aceste măsuri de austeritate şi a decis că Guvernul letonian trebuie să returneze toţi banii reţinuţi din pensii.
?Decizia de a tăia pensiile violează drepturile individului la securitate socială?, se arată în motivaţia Curţii Constituţionale, citată de france24.com şi AFP pe 21 decembrie 2009.
În aceeaşi motivaţie se arăta în continuare că Guvernul leton poate să strângă cureaua în timp de criză, pentru a respecta acordurile cu cei de la care a împrumutat bani (FMI), însă ?acestea nu pot servi ca argumente pentru limitarea celor mai elementare drepturi? şi că legiuitorii care au aprobat aceste măsuri pripite ?nu au evaluat cu atenţie alternativele?.
Curtea Constituţională din Letonia declară ilegale reţinerile din pensii
Curtea a declarat ilegale aceste reţineri din pensii în decembrie 2009 (care erau deja în vigoare din iulie 2009 şi însemnau sume cuprinse între 10 şi 70%, în funcţie de statutul fiecărei persoane) iar parlamentul trebuie să găsească noi măsuri de austeritate până în martie 2010, pentru a le înlocui pe acestea.
În plus, banii reţinuţi până la decizia Curţii trebuie returnaţi celor 9.000 de pensionari care au acţionat statul în instanţă, până cel târziu în 2015. Decizia Curţii era una definitiva, ea neputând fi atacată cu recurs.
Mai departe, guvernanţii letoni nu prea au avut de ales şi au găsit alte măsuri de austeritate care să nu-i implice pe pensionari. Letonia nu a pierdut banii de la FMI şi în prezent se întrevede chiar o îmbunătăţire a situaţiei economice.
Ce se întâmplă în România în privinţa măsurilor de austeritate anunţate de Guvern?
Marţi, în ziua în care a căzut moţiunea Opoziţiei, depusă la adresa Guvernului Boc, judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au decis, potrivit Mediafax, să trimită la Curtea Constituţională două sesizări cu privire la neconstituţionalitatea unor prevederi din proiectele de lege privind scăderea pensiilor şi a salariilor.
Decizia a fost luată de judecătorii ÎCCJ după o analiză a aspectelor legate de neconstituţionalitatea proiectelor de acte normative privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar şi privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.
Astfel, magistraţii consideră că măsurile prin care se încearcă echilibrarea bugetului au de fapt, ca obiect de reglementare, mai multe restrângeri ale exerciţiului drepturilor, cum ar fi cel la salariu, componentă a dreptului de muncă, cel referitor la ajutorul de şomaj, la pensie precum şi o restrângere a exerciţiului dreptului la măsuri de asistenţă socială, concretizată, între altele, în neacordarea ajutoarelor sau a indemnizaţiilor la ieşirea la pensie, retragere ori trecere în rezervă.
În privinţa celei de-a doua sesizări, judecătorii ICCJ arată că, în contradicţie cu norma constituţională referitoare la independenţa judecătorilor, acest proiect prevede eliminarea pensiei de serviciu a judecătorilor, "fără să ţină seama de faptul că, întocmai ca numirea, formarea profesională continuă, evaluarea şi promovarea, pensionarea marchează momentul final al activităţii judecătorului".
Acum rămâne de văzut ce va decide Curtea Constituţională în privinţa celor două sesizări, şi ce va însemna decizia pentru pensionarii şi bugetarii români.
Boc: Tăierea salariilor şi pensiilor se face în baza articolului 53, referitor la siguranţa naţională
Chiar dacă pare greu de crezut, Guvernul, reprezentat de premierul Emil Boc, a găsit şi o motivaţie constituţională pentru măsurile de austeritate: siguranţa naţională. Boc a spus la sfârşitul lunii mai că legea de diminuare a cheltuielilor bugetare are ca temei un articol din Constituţie care se referă la restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi, pentru apărarea securităţii naţionale.
"Această lege are ca temei articolul 53 din Constituţia României, de restrângere temporară a exerciţiului unor drepturi, şi anume este vorba de restrângerea acestora până la sfârşitul anului, până în 31 decembrie, urmând ca drepturile de pensii şi drepturile salariale pentru 2011 să fie stabilite prin legea bugetului pe 2011, prin noua lege a pensiilor şi prin noua lege a salarizării unitare a bugetarilor. Asta în condiţiile în care se realizează măsurile de restructurare a sectorului bugetar şi, pe de altă parte, de relansare a activităţii economice, astfel încât să avem resursele financiare pentru a putea vorbi de o creştere sănătoasă a salariilor şi pensiilor în anul 2011", a declarat Emil Boc la sfârşitul lui mai.
[email protected]
