România are planuri mari. În scurt timp îşi va lansa candidatura la şefia UNESCO. Adică acea organizaţie interneţională care se ocupă, printre altele, cu păstrarea patrimoniului mondial. Cu ce argumente îşi depune România candidatura nu este clar.
La noi au dispărut mii de monumente şi multe altele vor avea aceeşi soartă, distruse de rechinii imobiliari care doresc terenul de sub ele.
Imaginaţia lor nu cunoaşte limite. De la incendii declanşate din senin şi până la angajarea unor hoţi de cărămidă şi fier vechi, demolatorii de monumente nu se dau înlături de la nimic.
Iar statul se uită inert cum se distruge istoria, incapabil să facă legi dure şi să le aplice.
Echipa "În premieră" îţi prezintă câteva dintre monumentele ajunse simple ruine din nepăsarea autorităţilor.
Bucureşti, Splaiul Independenţei. Aici a trăit Iulia Haşdeu. Vila a fost declarată monument istoric şi evaluată la 4 -5 milioane de euro. Acum e adăpost pentru şobolani şi oamenii străzii. Nu se ştie cine e proprietarul, iar de 20 de ani clădirea este abandonată. „Am găsit moloz, dărâmături, ferestre sparte. Am băgat nişte bani aici, am zugrăvit, am renovat” spune unul dintre noii „chiriaşi”.
Pe Pache Protopopescu este o altă clădire – monument. Aici a stat Haricleea Chiricuţă. Despre ea se spune că ar fi fost amanta secretă a lui Carol. Locul a rămas în paragină, până a fost ocupat abuziv. Hoţii au furat şi au vândut aproape tot.
Istorie transformată în praf, de un stat care vrea să administreze patrimoniul mondial, dar care nu este în stare să-l administreze pe-al său. Un bun exemplu este Moara lui Assan. Doar terenul valorează aproape 50 de milioane de euro. A fost prima moară cu abur din România, este un monument studiat la facultăţile de arhitectură din Statele Unite.
Autorităţile pasează responsabilităţile de la instituţie la instituţie. O dată la patru ani, primarul de sector se îngrijorează de soarta imobilului. Când a luat foc a doua oară, Neculai Onţanu transmitea de la faţa locului. După alegeri, lucurile au revenit la normal.
Terenul este în litigiu de 5 ani. Primăria Sectorului 2 era obligată să conserve clădirea, însă aceasta va dispărea, furată bucată cu bucată. Afacerile cu cărămizi merg unse, de multe ori chiar proprietarii fiind cei care distrug clădirile.
„Au demolat pe furiş. Am văzut oameni care luau cărămizi din zid, însă mi-au spus că au acordul proprietarului” a declarat Roxana Wring, preşedintele Asociaţiei PRODOMO.
Moştenitori „fantomă” au apărut acum şi revendică proprietăţi de milioane de euro. Suspiciuni nu ar apărea dacă statul ar avea un minim respect pentru aceste bucăţi de istorie.
