Pe 14 mai 1917, în pădurile Ghimeșului, pe atunci Austro-Ungaria, subofițerul român Emil Rebreanu, fratele faimosului scriitor, este spânzurat de către unguri, acuzat că a încercat să dezerteze la frații lui, în timpul Primului Război Mondial.
Plecând de la tragedie, Liviu scrie, în 1922, capodopera ”Pădurea Spânzuaților”. Astăzi, aceasta a fost rasă de pe suprafața pământului, fiind tăiată de băieții de prin partea locului, născuți cu o drujbă în mână.
”Nu știu cum se va întoarce lumea după război, dar dacă nu voi pierde nimic din tot ceea ce simt că este în mine, voi ajunge departe”, notează Emil Rebreanu, subofițer în armata Austro-Ungară, în februarie 1917.
Peste numai două luni, simte că nu mai rezistă. Sufletul îi spune că trebuie să dezerteze, că trebuie să treacă la ai lui, la români. E prins. E acuzat de spionaj și de faptul că încerca să fugă. E spânzurat, pe 14 mai 1917, în pădurea Ghimeșului.
Continuarea, pe A1 Premium.
