La 20 noiembrie 1978, Antoninei Ghinzburg (Macarova) judecătorii i-au dat sentinţa:împuşcarea. Antonina asculta în linişte vorbele judecătorului, în accelaşi timp neînţelegînd de ce sentinţa e atît de dură:“A fost război...Iar acum am probleme cu ochii, am nevoie de operaţie, chiar nu o să mă îndreptăţească?”
Atîta timp cît a mers ancheta, Antonina nu s-a contrazis, vina şi-a recunoscut-o de la început, dar nu a înțeles amploarea faptelor sale. Cît a colaborat cu armata germană, ar fi omorît circa 1500 de oameni. Cererea de iertare și revizuirea dosarului au fost respinse, după un an de la judecată, sentința a fost aplicată. Antonina nu a fost maniacă şi nu a avut probleme de ordin psihic:, , Așa viața s-a primit”, explica ea în procesul anchetei.
Continuarea, pe Historia.
