La începutul lunii iulie 1917, trupele române refăcute erau gata să înceapă ofensiva pentru eliberarea teritoriilor vremelnic ocupate de armatele Puterilor Centrale.
Lovitura principală urma să se dea pe frontul Armatei I române şi al Armatei a IV-a ruse, la Nămoloasa, precedată de o operaţie simultană în sectorul Mărăşti. Prin înaintarea concentrică a forţelor române şi ruse spre vest şi nord-vest se urmăreau încercuirea şi nimicirea Armatei a IX-a germane. Lipseau informaţiile privind rezervele, aprovizionarea şi mişcarea trupelor adverse, nu se ştia prea multe despre ceea ce se întâmpla în spatele liniilor inamice.
La 9 iulie 1917, maiorul aviator Andrei Popovici, comandantul Grupului 2 Aeronautic Tecuci, a primit un ordin de la Marele Cartier General român să pregătească un avion pentru îndeplinirea unei misiuni speciale care consta în depunerea în spatele liniilor inamice a unui ofiţer din Serviciul de informaţii. Comandantul Popovici a discutat misiunea împreună cu căpitanul av. Haralambie Giossanu, comandantul Escadrilei F. 4, unitate specializată în zboruri de noapte şi la distanţă mare. Cei doi comandanţi au căzut de acord să plece în misiune plutonierul av. Tase Rotaru, un pilot de un calm desăvârşit, un adevărat as al manşei care zbura zilnic şi se făcuse remarcat prin misiuni efectuate în spatele liniilor inamice. Zburase în zona Buzăului, dar şi la Covasna sau Târgu Secuiesc, şi de fiecare dată se întorsese la aerodrom cu informaţii importante.
Continuarea, pe Historia.
