Doi ani se lucrează la Turnul ”IFMA”, ce nu va funcționa niciodată, dar care este unul dintre cele mai sigure locuri din România în caz de cutremur!
Acolo, în zona Gării de Nord, își făcuse apariția, în Bucureștiul de acum 150 de ani, Fabrica ”Bucher și Durer”.
Pe la 1948, locul începuse să fi modificat, pentru a lăsa loc ”Întreprinderii Ascensorul”. După cel de-al Doilea Război Mondial orașul se înălța, era nevoie de tot mai multe lifturi. În 1957 s-a început producerea de ascensoare și, firesc, a apărut și necesitatea construirii unei clădiri pentru verificarea lor. Așa s-a născut, aproape de Podul lui Grant, la 1972, Turnul pentru Verificarea Ascensoarelor, cunoscut drept ”turnul IFMA” (n.r. - ”Întreprinderea de Fabricație și Montaj Ascensoare”), cu o înălțime de 37 de metri.
Prin 1985, Nicolae Ceaușescu face o vizită de lucru. Nicolae Lupu, directorul de proiectare al ”IFMA”, își amintește de acele momente. „Palatul Parlamentului (n.r. - ”Casa Poporului”) era aproape de finalizare, când Ceauşescu a venit aici în fabrică. Credea că ascensorul se face complet, aşa cum este, şi se mută acolo. Se aştepta să vadă un tub lung ca un tren”. Unul dintre ingineri i-a explicat dictatorului că în fabrică nu-s prea multe lucruri de văzut, pentru că liftul este făcut pe bucăți, apoi asamblat în locația pentru care este destinat: se fac ușile de la fiecare palier, apoi cabina, apoi troliul, iar liftul propriu zis ”apare” după montarea tuturor acestor elemente. Dar Ceaușescu contraatacă: ”Da' cum, tovarăși, să-l puneți direct în Casa Poporului? Dacă nu merge bine? Trebuie să-l probați mai întâi. Unde-l probați?” Oamenii îi răspund că acolo, la ”IFMA”, că verificarea unui ascensor se face doar în cazul prototipurilor, în acest turn special. Dictatorul e pătruns de friguri: ”Nu, tovarăși, nu! Înainte să-l puneți în Casă (n.r. - ”Casa Poporului”), trebuie să le verificați, pe toate, în turn!”
Continuarea, pe A1 Premium.
