Regimul comunist din România, care s-a prăbuşit în urmă cu 25 de ani, a însemnat mult mai mult decât un regim al lipsurilor de tot felul: libertate, hrană, condiţii decente de viaţă.
Perioada dictatorului Ceauşescu a fost şi una a aberaţiilor de zi cu zi, care, privite retrospectiv, nasc o întrebare legitimă: cum a putut un popor să suporte aşa ceva?
1. Cartușul de Kent. Te scotea din orice încurcătură, cum ar fi trecerea cu maşina pe roșu sau în cazul în care aveai nevoie să deschizi ușile unităţilor comuniste de alimentaţie pentru a face rost de carne sau ulei. În Ardeal, echivalentul cartușului de Kent erau cuțitele și pixurile (numite fușeraie) realizate în fabrici şi pe care le ofereai drept mită.
2. Rația de portocale. Mulți români făceau eforturi supranaturale (vezi punctul 1) pentru a face rost de Crăciun fie de un kilograme de portocale, fie de banane pentru copii. Deși le primeau sub brad, cei mici nu aveau voie să mănânce decât una pe zi pentru a le ajunge mai multă vreme.
3. Program TV de două ore. Astăzi ne arătăm supărarea când, asaltați de telenovele şi emisiuni de prost gust, spunem că nu avem la ce ne uita la televizor. Azi - eufemistic, înainte de ’89 era o realitate. Programul TV conținea doar realizările tovarășului și, în cel mai bun caz, un film nord-corean “prieten”.
Continuarea, pe romanialibera.ro.
