Locul fosilifer Dealul Repedea este o arie protejata de interes national ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervatie naturala tip paleontologic) situata in judetului Iasi, pe teritoriul administrativ al comunei Barnova.
Cercetarile geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobalcescu, au demonstrat ca in urma cu 5-7 milioane de ani (in perioada geologica Miocena), amplasamentul unde se afla azi Dealul Repedea era acoperit de apele Marii Sarmatice, care se intindeau pe un larg areal vest-est intre Viena de astazi si Muntii Tian-Shan din Asia Centrala. Ca urmare a faptului ca era complet izolata de oceanul planetar si in ea se varsau fluvii care aduceau cantitati insemnate de apa dulce (Dunarea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatica, initial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastra.
Astfel, majoritatea animalelor marine adaptate la viata in apele sarate au disparut (fenomen cunoscut sub denumirea de tanatocenoza), ele fiind inlocuite cu o fauna adaptata la viata in apele salmastre. Cochiliile molustelor de apa sarata care au murit s-au depus pe fundul marii, cimentandu-se si formand Dealul Repedea de astazi.
Cu timpul, Marea Sarmatica s-a fragmentat, sub influenta miscarilor tectonice, intr-o serie de bazine de mai mica intindere (Marea Neagra, Marea Caspica, Lacul Balaton, Lacul Aral si altele), care au evoluat separat. Pe teritoriul de astazi al Romaniei, apa s-a evaporat, iar gresia si calcarul existent au suferit eroziuni din cauza mai multor fenomene naturale.
Mai rezistent in timp s-a dovedit calcarul, insa gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitata de apele ploilor si freatice si s-a dizolvat, dand nastere acestor grote.
Primele descoperiri stiintifice efectuate pe Dealul Repedea dateaza din anul 1862. In acel an, profesorul iesean Grigore Cobalcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie si mineralogie de la Universitatea din Iasi - a descoperit intr-o scobitura ivita in Dealul Repedea un bogat zacamant fosilifer, captiv in calcar oolitic. Rocile si gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existenta aici a unei Mari Sarmatice.
Numarul de specii de moluste fosile (scoici si melci) descoperite in sedimentele de origine marina de aici a depasit cifra de 40, printre care si specii noi (de exemplu Cardium Cobalcescu), potrivit BZI.
