În primele luni ale anului 1973, ambasada britanică de la București era ocupată să explice Foreign Office-ului motivele și cauzele care ar fi putut duce la căderea regimului lui Nicolae Ceaușescu în următoarea perioadă. Demersul fusese inițiat de unele aprecieri în Raportul Anual al ambasadei, aprecieri pentru care Londra a cerut explicații suplimentare. La acel moment, Paul Niculescu-Mizil și Virgil Trofin erau vehiculați drept potențiali succesori ai lui Ceaușescu. Documentele britanice oferă detalii interesante despre discuțiile ce se purtau la acel moment printre diplomații străini acreditați la București.
În raportul său de activitate către Foreign Office, aferent anului 1972, ambasadorul britanic la București, Derick Rosslyn Ashe, evalua poziția la putere a lui Nicolae Ceaușescu drept una solidă însă confruntată cu unele amenințări derivând din doi factori în mod special:pe de o parte, era vorba despre planul accelerat de industrializare care stârnise opoziție în rândul cercurilor de conducere și, pe de altă parte, cultul tot mai pronunțat al personalității secretarului general care provoca „dezgust” în societate. Din aceste motive, aprecia diplomatul britanic, se putea spune la acel moment că existau „semne clare de opoziție” față de Nicolae Ceaușescu.
Continuarea, pe Historia.ro.
