Un disc din lut, care înfăţişează chipul unui personaj misterios, fără gură şi urechi, reprezintă una dintre cele mai controversate descoperiri din Sarmizegetusa Regia. Arheologii susţin că „icoana” ar fi fost folosită la ritualuri iniţiatice sau de magie neagră.
„Discul de lut cu figură umană”, descoperit într-o cisternă construită de daci în Sarmizegetusa Regia, care datează dinaintea războaielor daco-romane a strârnit numeroase controverse. Potrivit unor cercetători, piesa ar fi fost folosită în ritualuri de magie neagră, scrie adevarul.ro.
Chipul de lut a fost scos la iveală din pământ în 1990, cu ocazia cercetării unei cisterne dacice din Sarmizegetusa Regia. Are o lungime de aproxmativ 19 centimetri, o lăţime de 13 centimetri, şi o grosime între 2 şi 3 centimetri. Arheologii au fost impresionaţi de faptul că figura umană era lipsită de gură şi urechi şi a păstrat urmele unor împunsături.
„Piesa, de formă ovală, are o faţă netedă, iar cealaltă, cu puţine detalii de altfel, sugerează destul de bine o figură umană. Fruntea este uşor bombată şi îngustă, iar obrajii au conturul întreg. Nasul, masiv, a fost obţinut printr-o protuberanţă aşchiată din antichitate şi care, privită frontal, are o formă trapezoidală. În schimb, niciun mesaj nu sugerează existenţa unei posibile guri. Zona ce succede nasului este netedă. Există într-adevăr câteva aşchii lipsă chiar sub nas, în jumătatea stângă a feţei, dar în această zonă nu ar fi fost normal să fie amplasată gura, iar dacă s-ar presupune acest lucru ar trebui să lipsească un fragment din ea. Totodată nu există niciun semn care să sugereze intenţia de redare a urechilor”, afirma arheologul Gabriela Gheorghiu în studiul „Discul cu figură umană de la Sarmizegetusa Regia” (Revista Apulum, nr XXXV, 1998).
Misterul chipului deformat
Piesa a fost confecţionată în zonă, din lut ars, şi are valoare artistică. În cazul de faţă, potrivit specialistei, meşterul care a confecţionat artefactul a respectat „canoanele iconografice” cerute de practicile magice sau religioase în care a fost utilizată piesa.
Arheologul Gabriela Gheorghiu susţinea că analogia perfectă pentru această piesă nu s-a descoperit până acum în Dacia preromană. De asemenea, preciza autoarea studiului, discul cu figură umană se numără printre puţinele obiecte din zona aşezărilor antice din Munţii Orăştiei pe care a fost redată figura umană.
„Această situaţie existentă poate fi pusă pe seama unei posibile interdicţii religioase vis-a-vis de reprezentările antropomorfe, puţinele piese existente de acest fel putând fi folosite doar în practici culturale”, informa cercetătoarea, în studiul „Discul cu figură umană de la Sarmizegetusa Regia” (Revista Apulum, nr XXXV, 1998).
