Documente vechi de două secole, cercetate de arheologi, scot la lumină evenimentele stranii care au schimbat soarta Sarmizegetusei Regia. În anii 1800, ruinele „oraşului necunoscut până atunci” au fost invadate de localnicii cuprinşi de febra aurului. O mărturie a vremii arată cum au reacţionat autorităţile faţă de noua descoperire şi ce planuri aveau cu cetatea, scrie Adevărul.
Mărturii despre comorile descoperite în preajma ruinelor Sarmizegetusei Regia, numită şi Grădiştea de Munte, datează de mai multe secole şi au intrat în folclorul local. O legendă din vremea Răscoalei lui Horea (1784) vorbeşte despre iobagul David Albu, dintr-un sat al Munţilor Orăştiei, căruia un duh îi dezvăluise ascunzătoarea unei comori imense de aur, ascunsă într-o peşteră. Albu a murit în ziua în care s-a spovedit preotului cu privire la comoara pe care o văzuse, dar de care nu se atinsese, iar locul unde ar fi fost îndrumat spre aur nu a mai fost găst.
Febra aurului, declanşată de descoperirea unui tezaur Două decenii mai târziu, un alt localnic devenea erou al legendelor despre comori. În toamna anului 1802, Arimie Popa, un sătean din Ocolişu Mic, aflase de la fiul său că în apropierea unor ruine antice, pe locul unde copilul păştea porcii, se află mai multe monede strălucitoare de aur. Arimie a pornit căutările, găsind mai multe grămezi de monezi din aur, sute de galbeni risipiţi printre rădăcinile unor copaci.
Mai mult, pe adevarul.ro.
