La data de 24 decembrie 1989, în timp ce în România oamenii încă erau împuşcaţi pe străzi, 14 marinari români mureau departe de casă, în apele Atlanticului, după ce cargoul pe care se aflau s-a scufundat în condiţii neclare. Nu se ştie nici acum de ce jumătate din echipaj a dispărut, iar cealaltă jumătate a ajuns la ţărm în siguranţă.
Cargoul Topoloveni, cu o capacitate de 4.800 tdw, construit în Şantierul Naval Brăila, a părăsit portul la jumătatea lunii decembrie 1989. Nava tocmai ieşise din reparaţii, unde i se înlocuiseră motoarele auxiliare. A fost încărcată cu role mari de tablă şi urma să facă prima oprire în porturile de la Anvers sau de la Amsterdam. Două zile mai târziu, nava s-a scufundat în condiţii încă misterioase, în Golful Biscaya din Oceanul Atlantic.
13 membri ai echipajului au supravieţuit, 13 au fost declaraţi decedaţi, iar unul înecat. Era o perioadă tulbure în ţară şi ancheta probabil s-a făcut în pripă. Cu sutele de morţi ai Revoluţiei, nimeni n-a mai stat să cerceteze condiţiile în care au decedat, departe de casă, alţi 14 români. Rudele marinarilor morţi nu şi-au găsit liniştea însă liniştea nici acum. În condiţiile în care autorităţile n-au făcut o anchetă minuţioasă pentru a stabili ce s-a întâmplat cu adevărat la bordul navei, iar supravieţuitorii au tăcut, au început să se nască poveştile.
Mai mult, pe adevarul.ro.
