Să fii ales președinte al țării ar putea majora riscul de deces prematur, în timp ce a fi parlamentar ar permite, dimpotrivă, să trăiești mai mult, mai ales dacă ești Lord englez, transmite Agerpres, care citează două studii publicate marți de AFP.
În ediția sa de Anul Nou, care oferă un tradițional lot de cercetări umoristice sau insolite, revista medicală britanică The British Medical Journal (BMJ) publică rezultatele unui studiu american original: acesta compară rata de supraviețuire a 269 de șefi de stat din 17 țări (din perioada 1722-2015) cu cea a 261 de candidați nealeși.
Ținând cont de diferiți factori (sex, vârstă, speranță de viață în momentul ultimei alegeri în funcție), autorii studiului au ajuns la concluzia că șefii de stat aleși au trăit cu 2,7 ani mai puțin decât candidații care nu au fost aleși.
Studiul conchide că șefii de stat aleși 'au o mortalitate în mod substanțial accelerată în raport cu candidații nealeși' și că ei 'pot efectiv îmbătrâni mai repede'.
Cu toate acestea, rezultatele studiului nu trebuie extrapolate, avertizează autorii, în măsura în care el se referă aproape exclusiv la țări europene, precum și la SUA și Canada. Ele dezvăluie, de asemenea, că modalitățile de scrutin sunt diferite în funcție de țară și au evoluat în decursul timpului.
Într-un alt studiu de asemenea publicat de BMJ, cercetători britanici s-au interesat, la rândul lor, de mortalitatea în rândul a circa 5.000 de membri ai celor două camere ale parlamentului britanic (Members of Parliament, MP), comparată cu cea din rândul populației britanice în perioada 1945-2011.
Ei au descoperit că rata de mortalitate a MP a fost inferioară cu 28% celei a restului populației și chiar cu 38% când este vorba exclusiv de Lorzi.
Și mai uimitor, distanța privind mortalitatea s-a mărit considerabil între populația generală și MP în cursul perioadei studiate, cu o stabilizare începând din anii 2000.
În ceea ce privește rata mortalității în funcție de partide, MP conservatori au fost cei mai favorizați, chiar dacă longevitatea lor crescută poate fi explicată, potrivit autorilor, prin alți factori, precum nivelul de educație sau socio-economic mai ridicat.
Autorii studiului conchid că 'inegalitățile sociale se țin bine în rândul parlamentarilor britanici și că cel puțin în termeni de mortalitate MP nu au fost nicicând mai bine poziționați'.
