Pentru Jonnie și Bill Ashby iubirea a început pe 4 iulie 1956. La scurt timp după ce a cunoscut-o pe adolescenta frumoasă, bărbatul i-a adresat și marea întrebare cu ajutorul unei cărți poștale. Timidă, dar și dornică să-l mai lase un pic în suspans, Jonnie a spus doar „poate”.
După doi ani s-au căsătorit, iar mai apoi li s-au născut cei doi copii, o fată și un băiat. Dragostea lor nu pălise nicio clipă. Romantic incurabil, îi lăsa mereu bilețele.
„De câte ori mi-a scris, fie și un bilet, desena o mână ca aceasta. Înseamna iubire fără sfârșit. Eu și soțul meu ne-am iubit fără încetare”, povestește femeia, potrivit wtvr.com.
Doar că într-o zi, în 2013, soțul său a murit. Nu există cuvinte pentru durerea pe care a simțit-o Joannie direct în inimă.
După patru ani, femeia avea să mai primească o lovitură. Într-o zi, în timp ce spăla vasele, bătrâna și-a scos inelul de logodnă, verigheta și încă un inel dăruit de Bill și le-a pus pe un servețel. Fără să își dea seama, mai târziu l-a aruncat. Abia a doua zi și-a dat seama de greșeala comisă, iar pentru Jonnie a început disperarea.
Gunoiul fusese ridicat. Fără nicio speranță, femeia a sunat totuși la compania de salubritate. Inițial, angajații de acolo au crezut că este doar o glumă, dar când au auzit-o plângând au înțeles cât de importante erau acele inele pentru ea.
După o zi de căutări, bătrâna a primit un telefon: „Am spus: "Ce? Glumești? Nu, glumești, nu-i așa?! Pe bune?!". "Pe bune", mi-a răspuns. Vine spre dumneavoastră cineva să vă aducă inelele”.
Jonnie e convinsă că doar partenerul său de dincolo de mormânt a făcut o minune. „M-am așezat în genunchi și i-am mulțumit lui Dumnezeu că le-a dat acelor oameni privire pătrunzătoare, ca să găsească inelele. Am privit apoi spre fotografia soțului meu - mereu îl privesc și îi spun noapte bună, înainte să merg la culcare. și i-am mai zis: "Ai trimis încoace îngerul tău păzitor?” Știu ca da”, a povestit femeia.
