Într-un azil de bătrâni, o infirmieră a descoperit o scrisoare în camera unei paciente care tocmai se stinsese din viață. După ce a citit-o, asistenta a izbucnit în lacrimi, iar mesajul lăsat de bătrână a făcut înconjurul lumii:
„Ce vezi infirmieră? Ce vezi? La ce te gândești când mă privești? O bătrânică acră, ușor senilă, cu obiceiuri ciudate și cu o privire pierdută. Haide, fă un pic efort! Vezi cumva o bătrânică pe care nu știi cum să o abordezi, care face ce vrei tu împotriva dorinței ei? Asta crezi? Asta vezi? Dacă e așa, deschide ochii, pentru că cea pe care o vezi nu sunt eu.
O să îți spun cine sunt eu, de fapt. Sunt o fetiță de zece ani, cu părinți și frați iubitori. Sunt o adolescentă de 16 ani cu picioarele făcute aripi, visând să îmi găsesc alesul inimii. Sunt o mireasă de 20 ani și tocmai i-am promis iubire veșnică soțului meu. Sunt o femeie de 30 de ani și îmi învăț copiii să se ferească de rele în viață. (...) Sunt o femeie de 70 de ani și văd nori negri. Soțul meu nu mai este, iar pe mine mă cuprinde teroarea. Copiii mei sunt deja departe, au copii la rândul lor și nu îi judec pentru că au uitat de mine. Acum sunt doar o bătrână: nu mai sunt nici copilă, nici adolescentă îndrăgostită, nici soție, nici mamă, nici bunică”
Citește continuarea pe unica.ro.
