„E bine că nu avem inflaţie şi din canalul cursului de schimb. Prin natura lor, băncile centrale sunt mereu la mijloc: între importatori şi exportatori, între creditori şi debitori. Chiar şi cu această stabilitate relativă ridicată a cursului, oamenii tot s-au panicat, s-au dus la casele de schimb şi au cumpărat euro cu 5,3, cu 5,9 lei.
Cum ar fi fost dacă mai aveam şi o depreciere a cursului oficial? Ce s-ar fi întâmplat? Oamenii s-au speriat, s-au dus să cumpere combustibil, să cumpere ulei, s-au speriat că nu mai sunt bancnote de valută. Bancnotele normal că vin, le face Banca Centrală Europeană, doar că durează 24-48 de ore până vine avionul. S-au panicat chiar şi aşa.
Problema este ca aceste panici creează anticipaţii inflaţioniste, creează inflaţie, si fac rău tuturor, de aici şi apelul Guvernatorului (n.r. - Mugur Isărescu) la calm”, a declarat Cristian Popa, în cadrul unei dezbateri publice.
Acesta a afirmat că BNR ”a avut printre cele mai ortodoxe măsuri”. „Nu a exagerat. Dacă ne uităm cât a printat Trezoreria Americii, cât a printat Banca Centrală Europeană, câte titluri de stat au cumpărat băncile centrale în lume, România a cumpărat, spre exemplu, de zece ori mai puţin ca procent din PIB decât Polonia. Dobânzile: România nu a mers la dobânzi zero sau negative”, a spus Cristian Popa, în cadrul unei dezbateri publice.
Europa de Est și țările baltice, îngenuncheate de inflație | Vestul o duce mai bine
Rata inflaţiei în România a fost în aprilie 2022 de 13,8%. Cifră apropiată de cea din Polonia (12,4%) sau Letonia (13%), potrivit datelor cotidianului britanic Financial Times. Spre comparaţie, în Occident, nivelul inflaţiei scade simţitor până la 4,8% în Franţa, 5,4% în Norvegia şi 7,4% în Germania.
Astfel, datele arată că pentru europeni, cu cât sunt mai apropiaţi geografic de Rusia, cu atât costul vieţii lor creşte mai rapid.
În ceea ce priveşte rata inflaţiei la nivel european, o treime dintre ţările UE (UE 27) se confruntă cu creşteri de preţuri de peste 10%, cel mai ridicat nivel fiind în Estonia, 19%.
„Dependenţa unei ţări de energia rusească este un factor cheie în acest context, dar nu este singurul care decide cât de rapid e galopul inflaţiei (...)”, scrie Financial Times.
Totuşi, rata inflaţiei este totodată un indicator important pentru creşterea economică şi pentru cât de puternică este piaţa muncii, conform aceleiaşi surse.
Spre exemplu, România a avut în primul trimestru o creştere economică de 6,5% faţă de perioada similară din 2021, în timp ce comparativ cu ultimul trimestru din 2021 PIB-ul a postat un plus de 5,2%, a anunţat marţi INS.
Noile prognoze ale Comisiei Europene arată că rata inflației în Uniune va atinge mai mult decât dublul valorii din 2021.
Evoluția vine pe fondul invaziei ruse în Ucraina, care a generat, între altele, explozia preturilor la energie și materii prime.
Astfel, rata inflației în Uniunea Europeană ar urma să crească de la 2,9% în 2021, până la 6,8% în 2022.
În 2023, acest indicator este prognozat să scadă la 3,2%.
O creștere comparabilă este preconizată în zona euro, unde inflația ar urma să ajungă la 6,1% în 2022, pentru a reveni la 2,7% în 2023.
Înainte de războiul pornit de Rusia pe 24 februarie anul curent, executivul comunitar prognoza că prețurile de consum din UE vor crește cu 3,9% în 2022 şi cu 1,9% în 2023.
În zona euro, prognozele indicau +3,5% în 2022 şi +1,7% în 2023.
