Nicolae Breazu, fost pilot de avioane supersonice, păstrează cu drag costumul de pilot care poartă 35 de ani de amintiri din câmpul de luptă. Iată cum arată o zi din viaţa unui pilot de supersonice şi la ce provocări fizice trebuia să facă faţă în fiecare misiune.
"Am zburat pe supersonice 12 ani şi încă 13 ani pe alte categorii elicoptere, avioane de transport şi anul trecut am zburat. Eram activ pe toate.
Mă îmbrăcau doi tehnicieni pentru a fi gata de luptă în câteva minute. La scurt timp casca devenea din ce în ce mai grea, te apăsa. Costumul are vreo 35-40 de ani. Se ţine bine. Îl păstrez pentru amintire.
Pe unde mă strângea costumul îmi apăreau pete de sânge. În timpul luptelor aeriene aveam o pernă pe burtă care nu-mi lăsă sângele să se ducă către picioare în evoluții pentru a nu-mi pierde cunoștința.
Când simțeam că urmează acest lucru mai dădeam un pic drumul la manșă ca să îi dau putere inimii să mai pompeze puţin la centri nervoși ai vederii, ca să îmi revină vederea.
La luptele aeriene corpul uman cântărea în anumite evoluții 450-600 de kilograme, şi nu te simțeai prea bine.
Cu avionul supersonic stăteam în aer cel puţin o oră pentru că mai mult nu rezista corpul.
Trebuia să fim gata în câteva minute, gata echipați în avion gata de luptă şi cu tun şi cu proiectile nereactive nedirijate şi cu bombe de 250 de kg. Eu mă planificam primul şi apoi mă duceam să văd cum trag colegii mei. Asta îmi plăcea cel mai mult.
Dacă ar fi să o iau de la început același lucru aş face", a spus Nicolae Breazu, fost pilot de avioane supersonice într-un interviu de colecție pentru News Magazine de la Antena 3
