România şi Statele Unite ale Americii au luat decizia strategică de amplasare a unor elemente din sistemul antirachetă pe teritoriul ţării noastre. Contextul geopolitic în care s-a luat această hotărâre nu este însă cel mai simplu. Rusia este nemulţumită şi cere explicaţii din partea Statelor Unite. Pe de altă parte, ?nici în Europa nu s-au stins ecourile anti-Bush?, a afirmat europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu, fost ministru al Apărării Naţionale, invitat duminică seară în cadrul emisiunii ?Punctul de Întâlnire?, moderată de Radu Tudor.
El susţine că reacţiile cele mai sensibile la decizia luată săptămâna aceasta vin din partea Rusiei, dar ar trebui să ne aşteptăm şi la reacţii din partea Europei. Avantajul este că, odată cu amplasarea elementelor din sistemul antirachetă în România, creşte capacitatea ţării noastre de apărare antiaeriană, însă va trebui să administrăm, alături de aliaţii noştri, reacţiile de natură politică.
IOAN MIRCEA PAŞCU, DESPRE SCUTUL ANTIRACHETĂ
Practic, în acest moment există două tipuri de ameninţare, a explicat generalul Constantin Croitoru, fost şef al Forţelor Aeriene Române. Prima vine din partea autorităţilor iraniene, ?care nu sunt controlabile de comunitatea internaţională?. A doua, cea mai periculoasă, este proliferarea tehnologiei nucleare în rândul actorilor nestatali, precum marile organizaţii teroriste.
Acestea ?nu vor avea nici o ezitare să o folosească, este de părere Constantin Croitoru.
CONSTANTIN CROITORU, DESPRE SCUTUL ANTIRACHETĂ
Preşedintele Traian Băsescu a anunţat săptămâna aceasta, după şedinţa CSAT, că preşedintele SUA, Barack Obama a invitat România să participe la dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă, şeful statului precizând că este vorba de stabilirea unor componente ale acestuia în ţara noastră. El a adăugat că dezvoltarea sistemului antirachetă nu este îndreptată împotriva Federaţiei Ruse.
Vedeţi înregistrările emisiunii Punctul de Întâlnire
Vedeţi prezentarea emisiunilor Antena 3
Antena3.ro
