Acuzaţie gravă pentru procurorul general al României. PSD îl acuză pe Augustin Lazăr că nu o cheamă pe Carmen Iohannis la audieri în dosarul chiriei încasate abuziv pentru a obţine la schimb susţinerea lui Klaus Iohannis şi pentru a nu fi revocat.
Lazăr vine şi cu un răspuns la această acuzaţie.
„Augustin Lazăr e şeful Parchetului care tolerează absenţele de la audieri ale soţiei prezidenţiale. La schimb, Iohannis refuză revocarea lui Lazăr. Şi soţia, şi Lazăr, şi Iohannis se cred deasupra legii şi a Constituţiei”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a PSD.
În replică la acest mesaj, Parchetul General a dat publicităţii un comunicat în care se precizează că, în desfăşurarea unei anchete, procurorul de caz este suveran, intervenţia procurorilor ierarhic superiori în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei fiind interzisă.
De asemenea, Parchetul subliniază că procurorii români reprezintă interesul public, interesele generale ale societăţii şi nu interese partizane şi refuză controlul politic.
„Ministerul Public este alcătuit din procurori care îşi exercită, conştient şi hotărât, atribuţiile constituţionale, în baza unui mandat al societăţii (art. 131 din Constituţia României), iar nu ca împuternicire din partea vreunei guvernări. În atribuţiile lor, procurorii români reprezintă interesul public, interesele generale ale societăţii şi nu interese partizane şi refuză controlul politic. În desfăşurarea anchetei procurorul de caz este suveran, intervenţia procurorilor ierarhic superiori în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei fiind interzisă. De altfel, articolul 3 alineatul (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor modificată şi completată prevede: 'Procurorii sunt independenţi în dispunerea soluţiilor în condiţiile prevăzute de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară'. Amintim aici şi explicaţiile Cartei de la Roma (adoptată ca urmare a Opiniei nr. 9 din 2014 a Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni către Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei) care la punctul nr. 34 enunţă: 'Curtea Europeană a Drepturilor Omului consideră că este necesar să se insiste ca într-o societate democratică, atât instanţele judecătoreşti cât şi autorităţile de urmărire penală să rămână libere de orice presiune politică'”, afirmă sursa citată.
