Update: După ședința CSAT, Klaus Iohannis a susținut o declarație de presă prin care a prezentat principalele teme de discuție. Șeful statului a susținut că strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate şi apărare s-a numărat printre temele abordate şi a precizat că România este interesată şi doreşte să participe la acest proiect.
„O ședință care a avut o ordine de zi bogată și mă refer la unele subiecte care au fost discutate astăzi, strategia UE pe dimensiunea de securitate şi apărare . O temă importantă pentru noi, este vorba de o inițiativă europeană care vizează cercetarea militară, un studiu asupra în care industria militară europeană poate fi îmbunătățită. Această informare a fost prezentată și aprobată. România este interesată și doreste să devină parte din proiect.
Vreau să vă reamintesc de discuţia pe care am avut-o despre Europa cu mai multe viteze şi am explicat atunci că nu se mai discută despre aşa ceva, ci se discută despre proiecte care rămân deschise pentru toată lumea, dar participă cine doreşte şi cine poate. Când e vorba de securitate şi securitatea graniţelor externe, securitatea cetăţenilor noştri, România doreşte să participe.
Un alt punct de pe ordinea de zi a şedinţei CSAT de marţi s-a referit la un proiect care se reia anual şi care prevede aprobarea forţelor şi mijloacelor Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziţie pentru misiuni externe, respectiv misiuni ce se desfăşoară în afara teritoriului naţional.
Am discutat aceste chestiuni, în baza rapoartelor prezentate de cei doi miniştri - al Apărării şi al Afacerilor Interne - şi au fost aprobate acestea. Nu vreau să intru în prea multe detalii, dar este totuşi important de ştiut că a fost mărit, majorat numărul forţelor care pot fi puse la dispoziţie. Avem, aşadar, un număr maximal (...) de 1.793 de persoane, militari şi civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN, şi un număr de 971 de persoane, atât militari, cât şi civili, care pot participa din partea MAI la misiuni externe. Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu sunt atâtea persoane angajate şi probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toţii am văzut că situaţiile se pot schimba de la o zi la alta şi vrem să fim asiguraţi că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni. În afară de aceste maxime, care au fost stabilite, au mai fost stabilite pentru fiecare în parte un număr de militari şi civili care sunt, aşa cum spune, în aşteptare pe teritoriul naţional şi, în cazul unei crize, pot fi alocaţi suplimentar.
Am analizat un raport al Ministerului Afacerilor Interne privind evoluţia fenomenului migraţiei, în special, sigur, migraţia ilegală. Acest fenomen migraţionist, care s-a intensificat neaşteptat de mult în 2015, nu mai este demult ceva extraordinar, ci a devenit ceva cu ce trebuie să ne confruntăm zilnic. Şi acesta a fost mesajul meu pentru cei din Ministerul Afacerilor Interne - să ieşim din paradigma că vorbim de o criză limitată în timp şi să ne pregătim să facem faţă acestei mişcări migraţioniste pentru mulţi ani de acum înainte.
Am aprobat astăzi raportul de activitate al SRI pe anul 2016, pe anul trecut, un raport complet, bine documentat şi care a arătat odată în plus cât de importantă este munca pe care o depune SRI pentru a ne apăra de terorişti. Şi tot în zona luptei împotriva terorismului am avut un punct pe ordinea de zi care priveşte îmbunătăţirea regulamentului centrului de coordonare operativă antiteroristă, document pe care l-am găsit necesar şi potrivit, pentru a fi pregătiţi în această zonă.
Planul de înzestrare a armatei. Un document pe care nu l-am discutat, care a fost retras de pe ordinea de zi, a fost Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017 - 2026. S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, şi anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puţin un deceniu. Documentul a fost ca atare retras de iniţiator, urmează să fie adaptat dorinţei politice şi urmează să fie prezentat într-o şedinţă ulterioară a CSAT”, a declarat șeful statului.
„De ce până acum nu s-au luat aceste avertismente în serios nu face obiectul discuţiei de azi, dar, de la începutul mandatului meu, am luat foarte în serios acest lucru. Am invitat partidele şi am hotărât împreună să alocăm o sumă de 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare. E clar şi a fost din capul locului intenţia noastră să nu cheltuim toţi banii numai pentru dotări de tip armament, ci pentru dotări de tip logistică, pentru dotarea completă a Armatei. Şi acest accident regretabil, care a avut loc în Argeş, arată din nou de ce este nevoie de această dotare şi de ce este nevoie să punem în practică un plan de înzestrare", a arătat Iohannis.
Potrivit preşedintelui, faptul că a fost retras documentul de pe ordinea de zi a CSAT şi se va reveni nu este o problemă principială. "Sper să nu fie o problemă principială politică. Noi am aprobat planurile şi acest document venea în completare. Proiectele pentru achiziţiile strategice au fost înaintate în Parlament la începutul anului, aprobate şi urmează ca Ministerul Apărării să pună în practică ceea ce s-a decis acolo. Şi cred că toată lumea a înţeles că aici nu putem să tergiversăm lucrurile, fiecare zi de întârziere poate să aducă atingere securităţii naţionale. Aceste achiziţii vor începe în acest an, dar evident că va dura câţiva ani până când întreaga bază materială a Armatei va avea un nivel satisfăcător", a subliniat şeful statului.
Știre inițială: Preşedintele Klaus Iohannis va susţine marţi, de la ora 14,15, o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Astăzi, la Palatul Cotroceni a avut loc ședinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Ședința s-a încheiat după aproximativ două ore de discuţii.
Pe ordinea zi s-au aflat, printre altele, stabilirea efectivelor pe care le poate pune armata la dispoziţie pentru misiuni în afara teritoriului naţional în anul 2018 şi planul de înzestrare cu tehnică militară în perioada 2017-2026.
A fost prima ședință CSAT la care a participat noul premierul Mihai Tudose.
